România, Polonia și Ungaria se află în litigiu cu Pfizer și BioNTech, fiind în proces la Bruxelles pentru contractele de vaccinare anti-COVID din timpul pandemiei. Potrivit informațiilor transmise de MEDIAFAX, aceste țări încearcă să-și apere dreptul de a nu plăti pentru dozele de vaccin comandate anterior, dar care nu au mai fost livrate sau utilizate, în contextul scăderii cererii și a supraofertelor pe piața europeană.
Procesele și implicațiile financiarii uriașe
Cei trei state au ajuns în fața instanțelor europene pentru a contesta obligația de plată a miliardelor de euro pe care le-ar putea fi forțate să le achite. În cazul României, autoritățile susțin că au oprit plata pentru aproximativ 28 de milioane de doze, în valoare de peste 600 de milioane de euro, după ce au reconsiderat necesarul real de vaccinare.
Polonia riscă să fie obligată să achite aproape 1,4 miliarde de euro, în vreme ce Ungaria se află sub presiune pentru o sumă de zeci de milioane. Procesele, desfășurate în perioada următoare, sunt extrem de importante pentru situația juridico-financiară a fiecărui stat, dar și pentru modul în care oficialii europeni vor soluționa conflictele cu marile companii farmaceutice.
Judecătoria din Bruxelles urmează să se pronunțe, până la sfârșitul lunii martie, asupra dacă aceste țări mai au obligația legală de a plăti pentru dozele comandate anterior, chiar dacă nu mai sunt de folosit. Pentru Ungaria a fost programată o audiere separată, iar rezultatele acestor decizii pot avea repercusiuni asupra modului în care statele membre își pot gestiona achizițiile viitoare de vaccinuri.
Reacțiile oficiale și punctele de vedere ale părților implicate
Reprezentanții României afirmă că aceste contracte trebuie interpretate conform dreptului contractual și legislației europene, criticând ceea ce consideră a fi presiuni din partea Pfizer asupra statelor UE. „Situația reflectă o campanie mai amplă a companiei de a exercita presiuni pentru plata unor vaccinuri care nu mai sunt necesare, având în vedere schimbările drastice ale situației sanitare,” au declarat oficialii români.
De cealaltă parte, Pfizer susține că își respectă angajamentele și încearcă să se adapteze condițiilor fluctuante. Compania afirmă că face eforturi pentru flexiblitatea contractuală, susținând că a oferit garanții de volum și producție în Europa, în cadrul unui efort de cooperare cu statele membre.
„Pfizer a demonstrat o flexibilitate extraordinară și un angajament continuu de a se adapta la situațiile fiecărui stat,” au explicat reprezentanții companiei, contestând astfel acuzațiile de presiuni sau de întârziere a livrărilor.
Impactul asupra uniunii și lecțiile învățate
Conflictul ajunge într-un moment delicat pentru Uniunea Europeană, care în urmă cu câțiva ani a negociat achizițiile de vaccinuri ca urmare a unei situații de criză fără precedent. La acea vreme, oficialii europeni recunoșteau că unele țări pot decide să nu încheie contracte sau să își retragă participarea, în funcție de evoluția pandemiei.
Însă, odată cu reducerea semnificativă a pieței și a necesarului, unele guverne și-au reconsiderat poziția. În România, decizia de a opri plata și livrările a fost justificată prin scăderea necesarului de vaccinuri, precum și de existența stocurilor existente. Dar aceasta a declanșat o serie de dispute legale, cu implicații asupra fondurilor publice și asupra încrederii în procesul de achiziție comună la nivel european.
Deciziile instanței sunt așteptate cu interes, fiind considerate un test esențial pentru modul în care UE gestionează contractele cu marile companii farmaceutice, precum și pentru posibilele consecințe asupra politicilor de sănătate publică și achizițiile viitoare.
Pe măsură ce procesul se apropie de final, rămâne de văzut dacă statele vor fi obligate să plătească, sau dacă vor putea renegocia în condiții mai favorabile, într-un climat în continuă schimbare post-pandemie. În orice caz, conflictul scoate la iveală dificultățile și complexitatea achizițiilor pe scară largă într-un moment de criză globală, dar și tensiunile existente între diverși actori implicați în gestionarea sănătății publice și interesele comerciale ale marilor companii farmaceutice.
Sursa: G4Media
