Conform Economistul.ro: Europa are nevoie de noi instrumente pentru a măsura libertatea presei, pluralismul media și independența editorială, dincolo de granițele naționale. Cercetătoarea Elda Brogi, deputy director al Centre for Media Pluralism and Media Freedom, subliniază că modelele actuale de monitorizare, deși necesare, nu mai sunt suficiente pentru a înțelege complexitatea spațiului informațional european, marcat de influența platformelor globale, inteligența artificială, crize geopolitice și conflicte.nn
Nevoia unei perspective europene asupra sănătății media
Media Pluralism Monitor, inițial un proiect academic, a evoluat într-un instrument esențial pentru evaluarea riscurilor la adresa pluralismului media în statele membre UE și în țările candidate. Metodologia, care analizează patru domenii cheie – protecții fundamentale, pluralitatea pieței media, pluralismul politic și incluziunea socială – utilizează 20 de indicatori și aproximativ 200 de variabile juridice, economice și socio-politice. Această abordare transformă principiile abstracte ale pluralismului media într-un cadru comparabil între țări, permițând o înțelegere nuanțată a stării reale a libertății presei.nn
„Temperatura” pluralismului media în fiecare stat membru este evaluată prin prisma concentrării proprietății, dar și a libertății de exprimare, a situației jurnaliștilor, a pieței media, a influenței politice și a accesului diferitelor grupuri sociale la informație. Forța proiectului rezidă în baza sa teoretică solidă și în regularitatea colectării datelor, asigurată de o rețea extinsă de cercetători. Rezultatele monitorului sunt integrate în rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept, oferind o perspectivă esențială pentru evaluarea riscurilor democratice.nn
European Media Freedom Act și provocările implementării
Contribuția Media Pluralism Monitor la dezbaterea care a dus la adoptarea European Media Freedom Act este semnificativă. Actul legislativ european stabilește reguli comune într-un domeniu în care statele au manifestat, tradițional, reticență față de intervenția UE. Reglementarea, deși direct aplicabilă, necesită eforturi susținute pentru implementarea națională.nn
Elda Brogi atrage atenția asupra provocărilor pe care le implică aplicarea actului. Deși nu necesită transpunere legislativă directă, anumite prevederi solicită măsuri de implementare specifice din partea statelor membre. Rezistența unor țări la anumite aspecte ale actului și lipsa voinței politice în anumite regiuni ale Europei pot constitui obstacole majore. Miza este concretă: actul poate influența independența redacțiilor, transparența proprietății media, protecția jurnaliștilor și interferențele politice.nn
Impactul platformelor globale și al inteligenței artificiale
Monitorizarea libertății presei exclusiv la nivel național devine insuficientă într-un peisaj informațional transfrontalier. Platformele globale, infrastructurile digitale și inteligența artificială remodelează producția, distribuția și consumul de știri. Aceste fenomene, alături de crizele economice, politice și de securitate, perturbă spațiul mediatic la scară largă.nn
Brogi subliniază importanța monitorizării pieței europene a media pentru a înțelege dinamica pluralismului la nivel continental. Direcția aceasta se aliniază cu cerințele European Media Freedom Act, care impune monitorizarea riscurilor pentru piața internă a serviciilor media și pentru pluralism. Expertiza acumulată prin Media Pluralism Monitor este crucială pentru a asigura o protecție eficientă a libertății presei într-un context globalizat și digitalizat.nn
Sursa: Economistul.ro
