Conform datelor Eurostat, în 2025, aproape jumătate dintre utilizatorii de internet din Uniunea Europeană au fost expuși la mesaje online considerate ostile. Mai exact, 42,3% dintre europeni au întâlnit astfel de conținuturi. Aceste informații subliniază o problemă persistentă a discursului online și a efectelor sale asupra diverselor grupuri sociale.nn
Creșterea expunerii la discursul instigator la ură
Datele Eurostat indică o creștere a expunerii la conținuturi online considerate dăunătoare. Aceste mesaje vizează adesea anumite grupuri sociale sau indivizi, promovând atitudini negative sau chiar violențe verbale. Fenomenul este complex, implicând multiple variabile, de la algoritmi de distribuție a conținutului, la lipsa de moderare eficientă a platformelor online.
Expunerea ridicată la astfel de conținuturi poate avea efecte negative asupra sănătății mentale și emoționale a utilizatorilor de internet. De asemenea, poate contribui la polarizarea socială și la normalizarea discursului instigator la ură. Este important de subliniat că problema nu este una nouă, dar amploarea ei pare să crească odată cu utilizarea tot mai extinsă a internetului și a rețelelor sociale.
Platformele online și responsabilitatea pentru conținut
Rolul platformelor online în răspândirea acestor mesaje este crucial. Algoritmii folosiți pentru a distribui conținutul pot amplifica vizibilitatea mesajelor ostile, creând bucle de filtrare și consolidând astfel anumite perspective extremiste. Responsabilitatea companiilor de tehnologie în moderarea conținutului și combaterea discursului instigator la ură este intens dezbătută.
Multe platforme au implementat politici și instrumente pentru a combate discursul instigator la ură, dar eficacitatea acestora este adesea pusă sub semnul întrebării. Provocarea constă în a găsi un echilibru între libertatea de exprimare și protejarea grupurilor vulnerabile împotriva discriminării și hărțuirii. Există, de asemenea, o nevoie de a educa utilizatorii cu privire la pericolele discursului instigator la ură.
Răspunsuri la nivel european și național
Uniunea Europeană se confruntă cu aceste provocări printr-o serie de măsuri legislative și politici. Un exemplu este Directiva privind serviciile digitale, care stabilește noi reguli pentru platformele online în ceea ce privește moderarea conținutului. Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea de a implementa legi și politici care să combată discursul instigator la ură și discriminarea.
În România, ca și în alte state membre, există legi care incriminează discursul instigator la ură. Totuși, aplicarea și eficacitatea acestor legi variază. Este nevoie de o abordare integrată, care să combine legislația, educația și colaborarea cu platformele online pentru a combate în mod eficient acest fenomen.
În 2025, 42,3% dintre utilizatorii de internet din UE au raportat că au întâlnit conținut online considerat ostil și degradant.
Sursa: Digi24
