Un focar de meningită izbucnit recent în Marea Britanie a provocat două decese și zeci de cazuri de îmbolnăvire, ridicând semne de întrebare cu privire la pregătirea europeană pentru posibile răspândiri ale acestei boli. În timp ce autoritățile britanice încearcă să limiteze amploarea focarului, diferențele din cadrul Uniunii Europene privind accesul la vaccinuri devin tot mai vizibile, iar situația din România atrage atenția asupra vulnerabilităților sistemului de imunizare.
Extinderea focarului și măsurile de prevenție în Marea Britanie
Între 13 și 18 martie, în sud-estul Angliei, au fost confirmate 27 de cazuri de meningococice invazivă, o boală gravă cauzată de bacteria Neisseria meningitidis. Majoritatea persoanelor infectate sunt studenți sau elevi din regiune, iar două tineri, un elev de 18 ani și un student de 21 de ani, au decedat. Autoritățile sanitare au reacționat rapid, stabilind patru centre pentru administrarea de tratamente antibiotice preventive în și în jurul orașului Canterbury.
Ministrul britanic al Sănătății, Wes Streeting, a catalogat situația drept „un focar fără precedent” și a cerut populației să fie vigilentă. În plus, aproximativ 5.000 de studenți au fost contactați pentru a primi vaccin anti-meningococic de tip B, o măsură menită să limiteze răspândirea bacteriei în rândul persoanelor vulnerabile. Spitalele și școlile din zonă au primit instrucțiuni clare despre recunoașterea simptomelor și reacțiile adecvate în cazul suspiciunii de infecție.
Un caz arătat că boala nu cunoaște granițe. O persoană care vizitase universitatea din Canterbury a fost recent diagnosticată după ce a călătorit în Franța, iar contactele apropiate au fost deja alertate și tratate preventiv. Autoritățile britanice subliniază însă că răspândirea în comunitate rămâne improbabilă, din cauza modului de transmitere – contactul apropiat și prelungit, mai ales prin picături respiratorii.
Situația alarmantă în Europa: creștere și diferențe în imunizare
Focarul din Marea Britanie face parte dintr-o tendință mai largă de creștere a cazurilor de meningococice invazive în Europa. Potrivit datelor Eurostat, în 2023 au fost raportate aproape 1.900 de cazuri și circa 200 de decese în Uniunea Europeană, plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Grupul B rămâne cel mai frecvent implicat, reprezentând peste jumătate din cazuri, fiind la fel de răspândit în rândul tinerilor sub 65 de ani. Franța, Germania și Spania sunt printre cele mai afectate, însă și alte state sunt din ce în ce mai expuse riscului.
Infecțiile cu bacteria Neisseria meningitidis pot fi purtate de până la 20% dintre tineri, fără ca aceștia să prezinte simptome. Boala, atunci când apare, poate duce la meningită sau sepsis, cu o rată de mortalitate în jurul a 10%. În cazuri grave, pacienții pot suferi amputări sau se pot confrunta cu leziuni cerebrale permanente. Astfel, riscul pentru populație depinde de modul în care se răspândesc formațiile infecțioase și de nivelul de imunizare al populației.
România, în coada listei europene privind vaccinarea
Deși vaccinul MenB Bexsero, dezvoltat de GlaxoSmithKline, a fost aprobat în Europa în 2013, țara noastră nu include acest imunizant în schema oficială de vaccinare gratuită. În timp ce Regatul Unit a început să ofere vaccinul numai pentru sugari, alte state europene, precum Cehia, Finlanda sau Spania, îl recomandă și gratuit pentru cei mici, considerați cei mai vulnerabili.
România se află printre statele europene care nu asigură acces gratuit la vaccinul MenB, fiind printre cele 12 țări din Uniunea Europeană în care imunizarea nu face parte din programul oficial de sănătate publică. În schimb, în țara noastră se administrează gratuit vaccinuri precum cel pneumococic sau cel împotriva Haemophilus influenzae tip b, care oferă protecție împotriva altor forme de meningită bacteriaie.
Specialiștii susțin că deciziile de a include sau nu anumite vaccinuri în programele naționale de sănătate depind de analize epidemiologice și de cost-eficacitate. Beate Kampmann, profesor de boli infecțioase pediatrice, explică că „din cauza costurilor și a rarității bolii, multe țări aleg să imunizeze doar grupurile cu risc ridicat”. La rândul său, profesorul Brendan Wren de la London School of Hygiene & Tropical Medicine a adăugat că, deși vaccinarea masivă poate fi benefică, ea nu este încă o prioritate pentru toate statele.
Potențialul intervenției europene
Uniunea Europeană are instrumentele necesare pentru a organiza achiziții comune de vaccinuri, prin intermediul Agenției pentru Pregătirea și Răspunsul la Urgențe Sanitare (HERA). Aceasta poate negocia direct cu producătorii pentru a asigura stocuri suficiente și pentru a distribui vaccinurile în mod echitabil. Țările de Jos, printre primele care au experimentat acest sistem în timpul pandemiei, au manifestat deja disponibilitatea pentru astfel de colaborări.
Deși stocurile de vaccinuri sunt limitate și în Marea Britanie, țara fiind în plin val de solicitări, experții consideră că riscul de răspândire rapidă în alte state europene este redus. Meningita meningococică se transmite prin contact direct, prelungit și nu prin contactul ocazional sau pe distanțe lungi, ceea ce limitează pericolul de izbucniri în comunitățile largi.
Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a transmis recent că riscul pentru populația generală din Europa, în urma focarului din Marea Britanie, este „foarte scăzut”. În condițiile în care infecția se răspândește în grupuri mici și necesită contact apropiat, majoritatea experților cred că răspândirea rapidă a bolii în întreg continentul este improbabil. Totuși, autoritățile interne și europene continuă monitorizarea atentă a situației pentru a putea interveni prompt, dacă acest lucru devine necesar.
Sursa: Digi24
