Conform Recorder.ro: Șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), generalul Lucian Pahonțu, un personaj despre care presa a scris constant că ar exercita o influență considerabilă în statul român, a lucrat în Trupele de Securitate în perioada 1987-1990, fiind prezent în zone cheie în timpul Revoluției din decembrie 1989 și la intervenția din Piața Universității din iunie 1990. Aceste informații au fost reconstituite de Recorder din mărturii și documente, venind în completarea unei biografii oficiale care prezintă în mod sumar și selectiv parcursul său militar.
Rolul în evenimentele din 1989 și 1990
Lucian Pahonțu, nepot al generalului Vasile Milea, fost ministru al Apărării Naționale, a activat ca ofițer în Trupele de Securitate, structură subordonată direct Departamentului Securității Statului. Conform unor documente din Dosarul Revoluției, Pahonțu a fost prezent în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 în zona baricadei de la Intercontinental, unde forțele de ordine au reprimat manifestanții. Declarația sa din dosar menționează intrarea în dispozitiv și menținerea în zonă, însă omite detalii despre ciocnirile violente înregistrate.
De asemenea, în calitate de locotenent la UM 0305 Băneasa, Lucian Pahonțu a participat la intervenția brutală din Piața Universității din 13 iunie 1990, cunoscută sub numele de Mineriada. Mărturii ale colegilor săi confirmă participarea sa și a subunității sale la evacuarea protestatarilor, inclusiv prin utilizarea forței. Ulterior, în cartea sa din 2003, Pahonțu face referire la Securitatea comunistă ca la o victimă a propagandei, punând sub semnul întrebării curajul revoluționarilor.
CV-ul oficial și realitatea
CV-ul de pe site-ul SPP prezintă o carieră militară axată pe Jandarmerie, menționând comanda brigăzilor „Vlad Țepeș” și a Brigăzii 11 Mobile București, fără a detalia perioada anterioară lui 1992. Informațiile despre activitatea sa în Trupele de Securitate din perioada 1987-1990 sunt omise, deși această perioadă este esențială pentru înțelegerea parcursului său.
Aceste omisiuni au alimentat speculațiile despre influența sa în sistem, mai ales în contextul în care Pahonțu conduce SPP din decembrie 2005, supraviețuind mai multor schimbări politice. Diverse episoade, precum acuzațiile lui Liviu Dragnea privind implicarea sa în politica PSD sau fotografiile apărute în presă alături de politicieni, au întărit percepția publică a unei implicări active în jocurile politice.
Secretomania instituțională
Încercările Recorder de a obține documente referitoare la activitatea lui Pahonțu în Trupele de Securitate și în Trupelor de Pază și Ordine din perioada 1989-1990 au întâmpinat refuzuri din partea MAI și a Jandarmeriei, motivând că documentele sunt clasificate. Situația a dus la o lipsă de claritate în evaluarea completă a trecutului său.
Răspunsul lui Lucian Pahonțu la întrebările Recorder a fost unul standard, afirmând că activitatea sa s-a desfășurat în conformitate cu normele legale și principiile militare. Cu toate acestea, documentele și mărturiile consultate ridică întrebări despre natura exactă a misiunilor sale în perioade critice pentru istoria recentă a României și despre modul în care acestea sunt prezentate public.
Sursa: Recorder.ro
