Fostul șef al Vămii Constanța Sud, Lică Octavian Parfenie, și adjunctul său, Christian Gudu, au fost reținuți de Direcția Națională Anticorupție (DNA), într-un dosar care scoate la lumină practici de corupție și trafic de influență în cadrul punctului vamal. Anchetatorii susțin că cei doi oficiali percepeau mită pentru a prioriza și simplifica formalitățile de vamă, în special pentru importurile de mărfuri, pentru a facilita trecerea containerelor cu rapiditate, în schimbul unor sume de până la 350 de euro.
„Vorbește la ureche!” – metoda folosită pentru discutarea mitei
Pentru a proteja identitatea martorului cu numele de cod Ion Cristian, DNA a folosit expresii precum „Vorbește la ureche!” pentru a indica negocierile privind mita. În timpul interceptărilor, vameșii discutau deschis despre suma de bani necesară pentru a agiliza procesul vamal, uneori cerând în mod expres sume de până la 350 de euro per container.
Unul dintre martori a relatat că firma pentru care lucra plătea mită pentru a scurta timpul de eliberare al containerelor, care, în condțiile normale, puteau sta până la trei zile în vamă. Conform declarațiilor, suma plătită ajungea între 100 și 350 de euro, bani care mergeau direct către Parfenie, considerat în anchetă „șeful vămii de atunci”. Această practică ajuta firmele importatoare să evite întârzierile și costurile suplimentare, dar genera o corupție endemică la punctul de frontieră.
Discuții despre reducerea sumei de mită
Interceptările și declarațiile martorilor relevă o negociere constantă între Parfenie și cei care încercau să obțină prioritate. Înregistrările arată o conversație în care Parfenie exprimă nemulțumirea pentru suma de 350 de euro, sugerând că ar fi dispus să accepte chiar și 300 de euro pentru un container. „Începem cu 300 de euro, te rog”, se aude în stenograma confiscată, iar ofițerul acoperit, identificat ca Ion Cristian, negociază cu Parfenie.
În discuție, vameșul afirmă că pentru a evita discuțiile și posibilele suspiciuni, preferă să primească suma fix – 350 de euro. „Ca să evităm toate discuțiile, 350!” – aceasta pare a fi regula nescrisă a practicii ilegale. În plus, acest sistem de corupție părea să fie bine înrădăcinat, fiind cunoscut chiar și de către alte persoane din sistem.
Implicate și firme locale în sistemul de mită
Un alt aspect revelat de anchetă este implicarea firmelor de import, care plăteau mită pentru a-și accelera formalitățile vamale. Un agent economic a declarat că firma sa, având sediul în același complex cu Biroul Vamal Agigea, obișnuia să ofere mită pentru trecerea rapidă a containerelor. Aceasta plătea între 100 și 350 de euro pe container, o sumă ce ajungea la Parfenie, în calitate de șef al vămii.
Se pare că această practică nu era o etapă izolat, ci o metodă recurentă pentru a evita întârzierile și cheltuielile suplimentare generate de formalitățile vamale. Sursele anchetatorilor indică o cultură a mituirii adânc fixată în cultura instituțională a punctului vamal de la Agigea, fapt ce a complicat demersurile legale pentru eliminarea corupției.
Reacția autorităților și următorii pași
Reținerea lui Parfenie și Gudu a fost oficial confirmată de DNA, care anunță continuarea anchetelor pentru stabilirea rezultatelor și pentru a identifica eventuali complici. Liderii instituției au subliniat că astfel de practici trebuie să înceteze, iar sistemul vamal trebuie să funcționeze transparent și conform legii.
La nivel local, reprezentanți din domeniul economic și social au reacționat diferit, unii exprimând surprindere, alții recomandând o reformare profundă a sistemului vamal pentru a combate fenomenele ilegale. În același timp, experții atrag atenția asupra necesității unor controale riguroase și a unui sistem de integritate mai bine consolidat în instituțiile statului.
Faptele sunt în curs de cercetare, iar anchetatorii promit să continue investigațiile pentru a stabili dacă și alte persoane din sistemul vamal sau din mediul de afaceri ar fi implicate în aceste practici de corupție. Rămâne de văzut dacă această mână de fier a justiției va reuși să curățeze rigoros punctul de frontieră din Agigea, devenit simbolul corupției administrative în ultima perioadă.
Sursa: G4Media
