Conform Doctorulzilei.ro: Fumul toxic eliberat de incendiile de vegetație, chiar și la distanțe mari, poate pune în pericol sănătatea femeilor însărcinate și a nou-născuților. Un studiu recent, realizat în Statele Unite, aruncă o nouă lumină asupra efectelor nocive ale poluării atmosferice generate de aceste fenomene tot mai frecvente și intense, consecințe directe ale schimbărilor climatice.
Impactul fumului asupra sarcinii
Expunerea la fumul dens provenit din incendiile de vegetație a fost asociată cu un risc crescut de complicații în timpul sarcinii. Particulele fine și compușii chimici prezenți în fum pot traversa placenta și pot afecta dezvoltarea fătului. De asemenea, femeile însărcinate care inhalează un volum mare de aer poluat pot manifesta simptome respiratorii sau cardiovasculare agravate, cu repercusiuni asupra stării lor generale de sănătate și, implicit, asupra sarcinii.
studiul american, publicat într-o revistă de specialitate, a analizat date colectate pe parcursul mai multor ani și a corelat perioadele cu intensitate ridicată a incendiilor de vegetație cu ratele de nașteri premature și greutatea mică la naștere. Cercetătorii au subliniat că efectele negative pot apărea chiar și în absența expunerii directe la flăcări, fumul putând parcurge sute de kilometri, ajungând astfel și în zone considerate anterior neafectate.
Riscuri pentru nou-născuți și copiii mici
Pe lângă efectele asupra femeilor însărcinate, fumul rezultat din incendii prezintă riscuri semnificative și pentru nou-născuți și copiii mici. Sistemul lor respirator, încă în curs de dezvoltare, este mai vulnerabil la acțiunea poluanților. Inhalarea de particule fine și gaze toxice poate duce la iritații ale căilor respiratorii, exacerbarea astmului și la o predispoziție crescută la infecții pulmonare.
Studiile anterioare au arătat deja legături între poluarea atmosferică generală și problemele de sănătate la copii, iar incendiile de vegetație adaugă un strat suplimentar de pericol din cauza concentrației ridicate de substanțe nocive. Autorii studiului american avertizează că aceste efecte pot avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării pulmonare și a sănătății generale a copiilor expuși.
Nevoia de măsuri de prevenție și protecție
Creșterea frecvenței și intensității incendiilor de vegetație, în mare parte determinate de schimbările climatice, impune o reevaluare a strategiilor de prevenție și protecție. Autoritățile sanitare din diverse țări au început să emită recomandări specifice pentru populația generală în perioadele cu calitate slabă a aerului din cauza fumului, însă este necesară o atenție sporită asupra grupurilor vulnerabile, precum femeile însărcinate și copiii.
Monitorizarea constantă a calității aerului și informarea publicului despre riscuri reprezintă pași esențiali. De asemenea, sunt necesare investiții în tehnologii de prevenire a incendiilor și în managementul forestier durabil, precum și măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a combate cauzele profunde ale schimbărilor climatice. Autorii studiului subliniază importanța colaborării internaționale pentru a aborda această problemă globală.
Un raport al Agenției Europene de Mediu, publicat la începutul anului 2023, a indicat că poluarea aerului continuă să fie o cauză majoră de deces prematur în Europa, iar evenimente precum incendiile de vegetație agravează această situație.
Sursa: Doctorulzilei.ro
