Conform Descopera: Redescoperirea gândirii: cortexul prefrontal poate bloca inovația
Un nou studiu desfășurat pe șoareci de către cercetătorii de la Universitatea Emory sugerează că o zonă cerebrală considerată esențială pentru funcțiile executive, cortexul prefrontal medial, ar putea, paradoxal, să împiedice adoptarea unor noi strategii de învățare eficiente. Rezultatele publicate în prestigioasa revistă Science Advances indică faptul că inhibarea acestei regiuni cerebrale poate accelera capacitatea animalelor de a „gândi în afara tiparelor” și de a trece la comportamente mai adaptate.
Tradițional, cortexul prefrontal a fost asociat cu roluri cruciale precum memoria de lucru, luarea deciziilor și flexibilitatea cognitivă. Totuși, cercetarea condusă de Robert Liu și Kai Lu demonstrează că, în anumite situații, această zonă poate acționa ca un blocaj în calea soluțiilor inovatoare. „Am demonstrat că, pentru un comportament natural al șoarecilor, cortexul prefrontal blochează adoptarea unei strategii noi și mai bune. Gândirea neconvențională cere, de fapt, suprimarea acestei părți decizionale executive”, a declarat Robert Liu, autorul principal al studiului.
Explorarea instinctului maternal în labirint
Echipa de cercetători a investigat un comportament instinctiv specific femelelor de șoarece: recuperarea puilor rătăciți. În cadrul unui experiment cu un labirint în formă de T, șoarecele mamă a manifestat o strategie de tipul „câștigă-rămâi”, revenind instinctiv în brațul labirintului unde găsise anterior un pui, ignorând semnalele sonore care indicau corect poziția acestuia. Această comportament reflexiv, deși aparent ineficient, era determinat de mecanismele cerebrale activate.
Accelerarea adaptării prin modificări cerebrale
În mod normal, șoarecii din grupul de control au necesitat între patru și opt zile de antrenament pentru a renunța la vechea strategie și a învăța să urmeze semnalul auditiv. Situația s-a schimbat radical atunci când cercetătorii au intervenit prin chemogenetică, dezactivând selectiv anumite regiuni cerebrale. În timp ce inhibarea cortexului auditiv a afectat negativ capacitatea de învățare, conducând la persistența strategiei inițiale, suprimarea activității cortexului prefrontal medial a accelerat spectaculos adoptarea noii strategii auditive. Majoritatea șoarecilor au însușit metoda corectă în doar două sau trei zile. Ulterior, la restaurarea activității cortexului prefrontal, animalele au revenit la comportamentul lor instinctiv anterior.
Implicații pentru terapia tulburărilor cognitive
Aceste descoperiri sugerează că dezvoltarea unei noi abilități ar putea depinde de capacitatea de a depăși influența unei regiuni cerebrale care promovează activ o rutină prestabilită. Cercetătorii compară acest proces cu cel al meditației, unde individul își antrenează mintea să nu se lase purtată de amintiri sau planuri, ci să se concentreze pe prezent. Laboratorul Liu își propune să extindă aceste cercetări, studiind șoareci modificați genetic pentru a manifesta markeri asociați cu autismul. Colaborările viitoare vizează testarea acestui model pe subiecți umani, utilizând tehnici non-invazive precum stimularea magnetică transcraniană, cu scopul final de a dezvolta noi paradigme terapeutice pentru pacienții cu tulburări cognitive legate de funcția executivă.
Sursa: Descopera
