Poluarea din București, deși deseori atribuită traficului intens și condițiilor meteo, nu poate fi explicată în totalitate fără a lua în considerare și modul în care sunt gestionate materialele antiderapante, precum sarea și nisipul folosite din plin în sezonul rece. Recent, controalele realizate de Garda de Mediu au scos la iveală o componentă majoră în creșterea nivelului de particule în suspensie: depunerile de material antiderapant rămasă pe străzi și sub autoturisme.
În cele ce urmează, vom explora impactul acestor substanțe asupra calității aerului, măsurile luate de autorități și alte cauze potențiale ale poluării din capitală.
Impactul materialelor antiderapante asupra aerului
Verificările efectuate de Garda de Mediu în iunie au indicat că, în lipsa precipitațiilor, sarea și nisipul utilizate pentru dezghețarea drumurilor sunt antrenate în aer sub formă de pulberi fine. Aceasta duce la o concentrație crescută de particule fine, PM10 și PM2,5, despre care se știe deja că reprezintă un pericol major pentru sănătate, fiind legate de afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și chiar decese premature.
Specialiștii subliniază că depunerile masive se pot găsi nu doar pe carosabil, ci și în zonele adiacente, inclusiv pe bordurile trotuarelor sau pe suprafețele sub autovehicule staționate pe arterele principale. Verificările au dus, de asemenea, la constatările că în multe locații, măsurile de limitare a prafului, precum umectarea și spălarea periodică a drumurilor, fie nu se respectă, fie sunt insuficiente.
Măsuri și controale în primăriile Capitalei
Pentru a preveni agravarea situației, Garda de Mediu a controlat și primăriile de sector din București, precum și Primăria Generală, solicitând luarea de măsuri concrete pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie. Administrațiilor locale li s-a transmis oficial să intensifice acțiunile de îndepărtare a materialului antiderapant rămas pe străzi, prin aspirație mecanizată și spălare, pentru a diminua riscul de rezonea a particulelor în aer.
„Creșterea nivelului de pulberi în București este rezultatul unui cumul de factori, însă gestionarea necorespunzătoare a materialului antiderapant și activitățile de șantier au un rol important în amplificarea fenomenului”, au precizat reprezentanții Gărzii de Mediu. Aceștia au adăugat că acțiunile de control vor continua în perioada următoare, pentru a identifica și elimina sursele de poluare din capitală.
Sursele principale de poluare: transportul și încălzirea rezidențială
Cu toate acestea, și datele recent publicate arată că situația calității aerului din București este mai complexă. O hartă de poluare, realizată de o organizație nonguvernamentală, indică faptul că principalele cauze ale crescutelor niveluri de particule fine sunt, în mod principal, traficul intens și încălzirea rezidențială. Aceste două surse sunt responsabil pentru o mare parte a emisiilor de praf și gaze nocive.
„Așa arată Bucureștiul în această dimineață. Transportul și încălzirea rezidențială sunt principalele surse de poluare. Nu ajuta amplasarea orașului, nu ajuta condițiile meteo, nu ajuta inacțiunea autorităților”, au comentat reprezentanți ai organizației.
În plus, analiza celor mai recente date arată că, în ciuda eforturilor autorităților, nu s-a reușit încă reducerea semnificativă a poluării generate de aceste activități. Infrastructura rutieră, pentru tot confortul și dezvoltarea orașului, a devenit un factor în plus pentru deteriorarea calității aerului, mai ales în zonele aglomerate.
Perspective și măsuri viitoare
Controalele și măsurile concrete luate în ultima perioadă au sensibilizat autoritățile și opinia publică, dar problemele persistă. În același timp, se discută intens despre necesitatea unei strategii integrate, care să includă nu doar eliminarea materialelor antiderapante risipite, ci și reducerea emisiilor din transport și încălzire printr-o reglementare mai strictă și investiții în alternative ecologice.
Recent, publicul a avut și acces la o hartă actualizată a poluării din București, care arată că, în dimineața zilei de 17 martie, calitatea aerului era considerată „rea” în zone extinse ale orașului. Aceasta subliniază necesitatea unei reacții proactive și coordonate a autorităților, pentru a preveni ca această situație să devină tot mai alarmantă în lunile ce urmează.
Pe măsură ce se apropie sezonul cald, discuțiile despre măsuri pentru reducerea poluării se intensifică, fiind evident faptul că soluțiile trebuie adaptate și aplicate mai rapid, pentru a asigura un aer mai curat și o viață mai sănătoasă pentru bucureșteni.
Sursa: Buletin.de
