Sectorul 1 din Capitală trece printr-o reformă semnificativă în gestionarea locuințelor sociale, o mișcare menită să concentreze controlul asupra aparatelor primarului George Tuță. Recent, Consiliul Local al Sectorului 1 a aprobat o hotărâre prin care atribuțiile legate de încheierea și administrarea contractelor de închiriere pentru locuințele destinate persoanelor vulnerabile vor fi transferate de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) către o structură din subordinea primarului. Această modificare, susținută de un vot majoritar, are ca scop clarificarea și centralizarea procesului, dar ridică și semne de întrebare în privința transparenței și a modului în care sunt prioritizate solicitările beneficiarilor.
### Mutarea atribuțiilor: mai mult control pentru primarul Tuță
Începând cu implementarea acestei hotărâri, gestionarea contractelor de închiriere pentru locuințele sociale va trece în responsabilitatea Serviciului Fond Imobiliar și Parcări, din cadrul Direcției Generale de Impozite și Taxe Locale ce răspunde direct de primar. Acest serviciu se va ocupa de întocmirea și administrarea contractelor, de actualizarea chiriilor, dar și de monitorizarea plăților și a respectării prevederilor contractuale. Astfel, primarul va avea un control mai direct asupra procesului, fiind singurul care va aproba și semna contractele de închiriere, precum și cele adiționale.
Pe de altă parte, DGASPC Sector 1 va păstra rolul în etapa inițială, aceea a primirii și verificării cererilor, gestionării dosarelor și asistenței tehnice în procesul de selecție. În plus, instituția va continua să administreze și întrețină imobilele, precum și să relaționeze cu beneficiarii, păstrând, astfel, o componentă socială și tehnică de bază. În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii, toate dosarele și contractele în derulare vor fi predate noii structuri pe bază de proces-verbal, urmând ca ulterior să fie încheiate acte adiționale pentru clarificarea noilor atribuții.
### Disparitatea ofertelor pentru locuințele sociale
Situația din Sectorul 1 evidențiază distorsunile din sistemul de repartizare a locuințelor sociale. În condițiile în care peste 1.900 de oameni au depus cereri, doar 61 de apartamente sunt disponibile, iar numărul solicitărilor continuă să crească. Un raport realizat recent scoate în evidență faptul că, în ultimii ani, administrația sectorului a reușit să cumpere 215 apartamente pentru a le aduce în circuitul social, dar majoritatea oamenilor aflați în nevoie rămân pe listele de așteptare. O situație dificilă, mai ales într-un oraș precum Bucureștiul, unde populația vulnerabilă trăiește în condiții limite.
### Exploatarea sistemului în alte localități
Situația devine și mai critică în orașul Otopeni, unde colegul de partid al primarului Tuță a distribuit apartamente sociale apropiaților săi. Reporterii au descoperit o realitate tulburătoare: apartamentele sunt ocupate de persoane din anturajul autorităților locale și ai primarului, și nu de cei care realmente au nevoie de adăposturile sociale. Chiriile sub 160 de lei pe lună, subvenționate din bugetul orașului, contrastează cu tarifele de piață, care variază între 2.500 și 3.500 de lei. O astfel de practică, de a favoriza în mod sistematic anumite cercuri, afectează grav încrederea în gestionarea resurselor publice și expune vulnerabilitatea sistemului.
Deși beneficiarii acestor locuințe de lux se laudă cu condiții foarte bune, parcă uitând de cei mai nevoiași, realitatea din teren denotă o distribuție selectivă și adesea inegală. Autoritățile locale din Otopeni au preferat să promoveze în fața sistemului beneficiarii apropiați, minimizând posibilitatea ca cei în situații critice să primească sprijinul necesar. Această practică reprezintă o problemă comună în mai multe regiuni ale țării, confirmată și de experți și societatea civilă.
Odată cu aceste schimbări, primarii și specialiștii din domeniu pot fi așteptați să facă față unor noi provocări, atât din punct de vedere administrativ, cât și moral. Cât de eficiente vor fi măsurile de centralizare și redistribuire, rămâne de văzut, însă un lucru este clar: în criza locativă a Bucureștiului și a orașelor din jur, transparența și echitatea rămân principalele testate ale gestionării resurselor publice.
