Conform Economistul.ro: Germania înregistrează cel mai ridicat nivel de scepticism față de China dintre cele 15 țări europene incluse într-un sondaj recent al European Council on Foreign Relations (ECFR). Șase din zece susținători ai principalelor partide de guvernământ din Germania, CDU/CSU și SPD, consideră China un rival sau un adversar. Această percepție diferă semnificativ de cea din alte state europene, unde China este văzută mai degrabă ca un partener necesar.
Industria auto, în centrul tensiunilor economice
Industria auto germană se află în prima linie a presiunilor comerciale dintre Germania și China. Berlinul se confruntă cu o provocare majoră: protejarea producției europene, în timp ce menține relații economice esențiale cu Beijingul. Analiza ECFR subliniază că producătorii germani pierd cotă de piață atât în China, cât și pe piețele internaționale, în fața concurenței tot mai puternice a companiilor chineze, în special în segmentul vehiculelor electrice.
Industria prelucrătoare din Germania a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025. Se estimează că această tendință de reducere a ocupării forței de muncă va continua, cu aproximativ 10.000 de posturi pierdute lunar. Acest declin industrial pare să influențeze și poziția politică a Germaniei față de China, cu o deschidere mai mare către măsuri comerciale europene mai ferme.
Schimbarea atitudinii politice europene
Sondajul ECFR, realizat în mai 2026 și incluzând peste 19.000 de respondenți din 15 țări, arată că, în timp ce Germania manifestă o reticență crescută față de China, țări precum Italia (56%) și Spania (65%) continuă să vadă Beijingul ca pe un partener necesar sau un aliat. Publicul francez este, de asemenea, prezentat ca fiind mai sceptic, apropiindu-se de poziția germană.
Cu toate acestea, autorii analizei ECFR sugerează că opinia publică din Germania oferă guvernului spațiu politic pentru o abordare mai fermă față de dependențele economice de China. Berlinul pare să se distanțeze de blocarea inițiativelor europene pentru protejarea industriilor interne, acceptând prudent o serie de măsuri menite să reducă dependențele.
Dezbaterea europeană se concentrează acum pe reducerea riscurilor în sectoare strategice, fără a urmări o separare completă a economiilor. Protejarea lanțurilor de aprovizionare, diversificarea furnizorilor și dezvoltarea capacităților industriale europene sunt priorități. Această abordare include și o atenție sporită asupra securității infrastructurilor și riscurilor tehnologice, aspecte evidențiate și de sancțiunile UE din martie 2026 împotriva unor entități chineze implicate în atacuri cibernetice.
Susținerea publicului pentru tranziția energetică, cu 57% dintre germani favorizând investițiile în energie regenerabilă, oferă un argument suplimentar pentru combinarea obiectivelor climatice cu consolidarea industriei europene. Această strategie ar putea contribui la limitarea apariției unor noi dependențe de China în sectoarele cheie ale tranziției energetice, precum energia eoliană și bateriile.
Sondajul a fost realizat în Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit. Analiza ECFR a fost publicată la 6 august 2026.
Sursa: Economistul.ro
