Conform Economistul.ro: Berlinul se confruntă cu o dilemă tot mai acută în relațiile cu China, pe fondul unui scepticism crescând la nivel public și a presiunilor economice tot mai mari asupra industriei germane. Un sondaj recent realizat de European Council on Foreign Relations (ECFR) scoate în evidență o polarizare semnificativă în percepția cetățenilor europeni asupra Beijingului, Germania situându-se în fruntea țărilor cu cel mai ridicat nivel de scepticism.
Scepticismul german față de Beijing depășește media europeană
Potrivit analizei ECFR, 60% dintre susținătorii principalelor partide de guvernământ din Germania, Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU) și Partidul Social-Democrat (SPD), consideră China un rival sau chiar un adversar. Această cifră contrastează puternic cu situația din țări precum Italia, unde 56% dintre respondenți văd China ca un partener necesar sau un aliat, și Spania, unde procentul ajunge la 65%. Publicul francez este, de asemenea, prezentat ca având o atitudine mai apropiată de cea germană.
Sondajul, realizat în mai 2026 pe un eșantion de peste 19.000 de europeni din 15 țări, inclusiv 2.138 de respondenți din Germania, indică faptul că reticența publicului german ar putea oferi guvernului de la Berlin spațiul politic necesar pentru o abordare mai fermă față de dependențele economice de China.
Industria auto, în prima linie a tensiunilor comerciale
Presiunile comerciale dintre Germania și China pun în mod special industria auto germană într-o poziție delicată. Analiza ECFR subliniază că sectorul prelucrător din Germania a pierdut aproximativ 420.000 de locuri de muncă între 2019 și 2025, iar ritmul de pierdere continuă cu circa 10.000 de posturi lunar. Producătorii auto germani se confruntă cu o concurență acerbă din partea companiilor chineze, atât pe piața internă a Chinei, cât și pe piețele internaționale.
Istoric, Germania a beneficiat de accesul la vasta piață chineză și de integrarea în lanțurile de producție globale, ceea ce a determinat o parte semnificativă a industriei să susțină menținerea unor relații economice strânse cu Beijingul. Totuși, ascensiunea capacităților industriale chineze în sectoare cheie, precum vehiculele electrice și tehnologiile energetice, a adăugat noi dimensiuni dezbaterii, punând accentul pe riscul dependenței.
Tranziția energetică, o oportunitate pentru independența europeană
În pofida scepticismului față de China, sprijinul public german pentru tranziția energetică rămâne puternic. 57% dintre germanii intervievați susțin investițiile în energie regenerabilă, un procent similar cu media europeană de 61%. Această realitate ar putea oferi Guvernului german o bază pentru a îmbina obiectivele de decarbonizare cu eforturile de consolidare a independenței industriale europene.
Autorii analizei sugerează că investițiile în sectoare precum energia eoliană și producția de baterii ar putea reduce dependența viitoare de furnizorii chinezi. Această abordare ar presupune stimularea capacităților industriale europene, permițând astfel reducerea riscurilor pe termen lung și protejarea lanțurilor de aprovizionare. Comisia Europeană a început deja să ia măsuri în acest sens, prin introducerea de noi instrumente de apărare comercială și solicitări pentru accelerarea competitivității.
În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități și persoane chineze implicate în atacuri cibernetice. Această decizie subliniază complexitatea relației bilaterale, care include acum nu doar comerțul și investițiile, ci și securitatea infrastructurilor cibernetice și riscuri tehnologice.
Sursa: Economistul.ro
