Guvernul României a respins vineri acuzațiile formulate de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Lia Savonea, care a susținut că premierul Ilie Bolojan ar fi exercitat presiuni asupra Curții Constituționale (CCR) printr-o scrisoare legată de reforma pensiilor magistraților. Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a declarat pentru HotNews că premierul nu a solicitat un verdict specific, ci a prezentat doar o ”situație de fapt” necesară pentru informarea instanței.
Reuniunea CCR pe 11 februarie
Judecătorii CCR se vor reuni pe 11 februarie pentru a analiza sesizarea ICCJ referitoare la reforma pensiilor magistraților. Tensiunile dintre Executiv și instanțele judecătorești au escaladat, având în vedere că reforma pensiilor, parte a Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este crucială pentru România, care riscă să piardă fonduri europene.
Ioana Dogioiu a subliniat că acuzațiile de presiuni sunt neîntemeiate și că premierul a dorit să asigure că CCR dispune de toate informațiile necesare în această decizie importantă. ”Adevărul nu poate constitui o formă de presiune, ci mai degrabă o responsabilitate de a asigura transparența”, a adăugat ea.
Acuzațiile lui Lia Savonea
Pe de altă parte, Lia Savonea a acuzat Executivul de ingerințe în activitatea judiciară, afirmând că ”avertizarea” privind pierderea fondurilor europene reprezintă o formă de presiune. Într-un comunicat de presă, ea a subliniat că CCR nu ar trebui să fie un instrument pentru validarea politicilor guvernamentale și că deciziile instanței trebuie să se bazeze exclusiv pe analiza juridică, nu pe motive politice.
”Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci o condiție esențială”, a afirmat Savonea, adăugând că orice tentativă de influențare afectează credibilitatea instituțiilor statului.
Scrisoarea premierului
Premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare președintei CCR, Simina Tănăsescu, subliniind că România depinde de decizia acestei instanțe pentru a accesa cele 231 de milioane de euro din PNRR, menționând că Comisia Europeană consideră că jalonul legat de reforma pensiilor magistraților este neîndeplinit.
În scrisoare, Bolojan a precizat că Comisia nu va oferi o evaluare oficială înainte de data de 11 februarie, ceea ce lasă România într-o poziție vulnerabilă în ceea ce privește accesarea fondurilor, alimentând și astfel tensiunile între Guvern și instanțele judecătorești.
Impactul asupra independenței justiției
Situația a stârnit îngrijorări în rândul specialiștilor și al observatorilor din domeniul juridic, care văd în aceste tensiuni o amenințare la adresa statului de drept. Comunicările publice între Executiv și instanțe ridică semne de întrebare cu privire la respectarea principiului separației puterilor în stat, esențial pentru funcționarea unei democrații sănătoase.
Ulterior acestei dispute, va fi nevoie de o clarificare a poziției Guvernului cu privire la respectarea independenței justiției, într-un context în care credibilitatea instituțiilor aflate în slujba cetățenilor se află pe o traiectorie ascendentă, dar și fragilă. Dialogul dintre autorități trebuie să se bazeze pe respect și colaborare, nu pe presiuni și amenințări, pentru a asigura un cadru legal stabil și echitabil.
