România, recunoscută în raportul UNESCO pentru dialogul său cu tinerii în procesul decizional
Republica România a fost inclusă în Raportul UNESCO privind implicarea tinerilor în deciziile publice, un document ce evidențiază eforturile naționale de a consulta elevii și studenții în procesul legislativ, dar și limitările acestor inițiative. Lansat oficial pe 23 ianuarie 2023, cu ocazia Zilei Internaționale a Educației, raportul subliniază faptul că, deși țara noastră a făcut pași importanți în acest domeniu, nu a instituit o obligativitate legală clară pentru participarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor publice legate de educație.
Într-o perioadă în care participarea tinerilor în viața publică devine tot mai criticată la nivel global, România se plasează în categoria acelor state care, cel puțin formal, au demonstrat o anumită disponibilitate de a-i include în dialogul despre direcțiile în care trebuie să se îndrepte sistemul educațional. Dat fiind că acest raport analizează diversele mecanisme de consultare și implicare, menționarea ţării noastre trebuie interpretată atât ca un semnal de progres, cât și ca un punct de pungente pentru îmbunătățiri.
Participarea formală, fără obligație legală clară
Potrivit documentului, România a consultat elevii și studenții în procesul de elaborare a legilor educației din 2023, dar aceste inițiative s-au desfășurat, de cele mai multe ori, pe baze voluntare sau consultative, fără a fi prevăzute în mod explicit ca o obligație legală. Această diferență esențială determină modul în care tinerii pot influența deciziile și poziția oficială a statului în raport cu vocea lor.
“Statele care încorporează în legislație mecanisme clare de participare a tinerilor prezintă o mai mare deschidere și capacitate de a răspunde nevoilor reale ale acestor segmente ale societății,” afirmă experții în domeniu. În cazul României, absența unei baze legislative solide limitează, însă, efectivitatea acestor consultări și riscă să lase discuțiile la nivel formal, fără efecte concrete în politicile educaționale.
Contextul global și poziția României în raportul UNESCO
Dincolo de aspectele specifice, participarea tinerilor în deciziile publice devine un aspect tot mai discutat la nivel internațional, în condițiile în care Uniunea Europeană și alte organisme internaționale încurajează statele să implementeze mecanisme de incluziune activă. România, ca stat membru UE, are astfel obligația de a urma aceste standarde, dar și de a-și adapta legislația națională pentru a asigura o implicare reală și efectivă a tinerilor în procesele decizionale.
Participarea elevilor și studenților în elaborarea legilor a fost un obiectiv pe agenda multor inițiative naționale, însă lipsa unui cadru legal solid rămâne un obstacol major. Aceasta în condițiile în care, de exemplu, în alte țări europene, mecanisme precum consultările obligatorii sau reprezentarea tinerilor în comitetele decizionale contribuie la crearea unui dialog mai eficient și mai reprezentativ.
Ce urmează pentru implicarea tinerilor în România?
Reprezentanții organizațiilor civice și educaționale din România consideră că pentru ca eforturile din domeniul implicării tinerilor să devină sustenabile, este nevoie de o legislație clară, care să impună și să protejeze dreptul tinerilor de a fi parte integrantă a proceselor decizionale. Aceasta va contribui, pe termen lung, la crearea unei societăți mai democratice și mai incluzive, în care vocea generației tinere să fie cu adevărat ascultată.
Deocamdată, în timp ce România continuă să se afle printre țările care promovează discursul despre participarea tinerilor, rezultatele concrete în ceea ce privește implicarea efectivă rămân încă la nivelul unor inițiative voluntare. Rămâne de văzut dacă, în următorii ani, vor fi adoptate măsuri legislative concrete pentru a transforma aceste proclamații în realitate. În contextul actual geopolitic și social, această direcție are o importanță strategică și va influența modul în care generațiile viitoare vor putea participa activ la construcția și evoluția societății românești.
