Bucureștiul, orașul în continuă expansiune și schimbare, se confruntă în același timp cu o provocare majoră: consolidarea și reevaluarea clădirilor vechi, multe dintre acestea fiind încadrate în clase de risc seismic ridicat. În inima capitalei, zone precum Calea Victoriei, Calea Moșilor sau Splaiul Independenței sunt martori ai clădirilor de odinioară, unele dintre ele fiind construite înainte de cutremurele devastatoare din 1940 și 1977. Această realitate face extrem de relevantă dezvoltarea unor instrumente precum “Harta Blocurilor”, un proiect demarat încă din 2018, care oferă o panoramă detaliată asupra stării imobilelor din București și nu numai.
Harta Blocurilor – o resursă esențială pentru cumpărători și investitori
Harta Blocurilor adună informații despre peste 9.000 de imobile din Capitală, incluzând detalii tehnice precum regimul de înălțime, anul construirii, numărul de scări sau apartamente, dar și informații critice privind riscul seismic. Potrivit creatorului proiectului, Teolida Mihai, inițiativa le oferă potențialilor cumpărători ori chiriași o perspectivă clară asupra stării clădirilor, facilitând astfel decizii mai informate. Astfel, cei în căutare de locuință pot evita investițiile în imobile ce prezintă riscuri majore, mai ales în zonele centrale, unde densitatea de astfel de construcții este mai mare.
Zonele centrale, epicentrul riscului seismic
Recent, specialiști și autorități au atras atenția asupra faptului că Bucureștiul se numără printre cele mai vulnerabile capitale europeene în fața cutremurelor, iar în zona centrală a orașului acest risc este mai evident. Pe Calea Victoriei sau Calea Moșilor, un număr semnificativ de clădiri sunt încadrate în clasele de risc R1, R2, U1 și U2, fiind uneori martore ale unor seisme istorice ce nu au fost complet remediatate. În plus, în zonele mai periferice se înregistrează o scădere a numărului de clădiri cu risc seismic, multe dintre acestea fiind construite mai recent.
Un exemplu elocvent de intervenție majoră este blocul situat pe Calea Victoriei 101, cunoscut sub numele de “Cireșica”. Clădirea, cu regimul de înălțime P+9+Mansardă și un total de 79 de apartamente, urmează să intre în proces de consolidare într-un proiect estimat la aproape 29 de milioane de lei, adică aproape 6 milioane de euro. Construcția, datând dinaintea cutremurului din 1977, reprezintă un simbol al necesității de intervenție pentru siguranța locuitorilor. Lucrările, planificate pe o durată de doi ani, sunt extrem de complexe și necesită un efort coordonat din partea autorităților.
Situația actuală și perspectivele de dezvoltare
Obligația de a actualiza și reabilita clădirile cu risc seismic rămâne o prioritate pentru autoritățile locale, însă progresele sunt lente din cauza birocrației și a fondurilor insuficiente. În cele din urmă, situația devine un test al angajamentului administrativ de a proteja cetățenii și de a preveni tragedii similare celor petrecute în trecut. Bucureștiul se află, conform European Facilities for Earthquake Hazard and Risk, printre orașele cu cel mai mare risc la cutremur din Europa, alături de mari metropole precum Istanbul sau Atena, emergând astfel ca o prioritate pentru investiții și acțiuni coordonate.
Ultimele dezvoltări indică faptul că, în ciuda întârziereii în reabilitări, proiectele începeau să prindă contur, iar atelierele de consolidare pentru clădirile cu risc maxim avansau. Pe termen mediu și lung, Bucureștiul trebuie să devină un oraș mai sigur, unde vechile construcții devin nu doar amintiri din trecut, ci exemple de reconstrucție și adaptare la riscurile secolului XXI.
