Criza din PNL: acuzații de trădare și tensiuni interne la nivel înalt
Războiul din interiorul PNL capătă accente din ce în ce mai dure, în condițiile în care liderii partidului se confruntă cu acuzații grave de alianță cu PSD și de trădare. În ultimele zile, tensiunile au escaladat, fiind alimentate de rezultatele voturilor din Biroul Politic Național, care au respins demiteri importante în conducerea organizațiilor județene, și de decizii cheie despre restructurarea echipei. În această atmosferă tensionată, Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, a ieșit public pentru a clarifica situația și a respins vehement orice insinuare de trădare sau alianță cu social-democrații.
Contradicții și acuzații despre trădare în PNL
În spațiul public s-a lansat un cerc de acuzații, potrivit cărora unii membri din PNL și-ar fi votat împotriva conducerii pentru a face jocul PSD, insinuare care, pentru Hubert Thuma, nu are fundament. Într-o postare pe Facebook, președintele CJ ilfovian a explicat: „De ceva timp încoace, se acreditează ideea că împotriva domnului Bolojan s-au aliat oameni din PNL care au PSD în suflet. Cu alte cuvinte, că ne-am fi vândut. Că ‘PeSeDiștii cei răi din PNL’ ar fi votat ieri împotriva înlocuirii liderilor unor organizații de sector din București și din țară.” Astfel, Thuma respinge orice ipoteză de trădare și insistă pe ideea că deciziile interne, inclusiv cele legate de schimbarea liderilor locali, au fost rezultatul unui proces democratic și transparent.
Rolul președinților județeni și contextul electoral
Situația a fost complicată și de prezența, în cadrul deciziei, a trei președinți de consilii județene din Brașov, Giurgiu și Ilfov, care s-au opus remaniei conducerii organizațiilor teritoriale. Chiar dacă unul dintre aceștia, reprezentând Giurgiu, nu a participat personal la ședință, a mandatat pe Thuma să voteze în numele său, reafirmând poziția de opoziție față de schimbări. În județele enumerate, PNL deține majoritatea primarilor: în Brașov, 30 din 58 de primari sunt liberali, iar în Giurgiu, din 54, 43 sunt membri ai partidului. În Ilfov, 32 din 40 de primari sunt PNL-iști.
Thuma susține că internaționalizarea discuției și preocuparea pentru stabilitatea organizațiilor sunt motivele principale ale opoziției față de remaniere. „Se dorește o discuție corectă și constructivă în interiorul partidului, cu o analiză clară asupra necesităților de schimbare”, a spus el. În acest sens, el subliniază faptul că rezultatele alegerilor, în anumite zone cu performanțe solide, nu pot justifica acțiuni unilaterale de schimbare a liderilor.
Eșecul demiterii propuse de Bolojan și votul de încredere
Pe fondul acestor tensiuni, liderul PNL Ilie Bolojan avusese intenția de a schimba conducerea mai multor organizații în perioada premergătoare alegerilor locale. Însă, în cadrul ședinței de luni, această propunere a fost respinsă, cu doar 35 de voturi favorabile, în condițiile în care era nevoie de 37 pentru validare. Bolojan urmărea restructurări în organizațiile din București, Curenți ale sectoarelor 2, 3, 4 și 5, precum și din județele Buzău și Ialomița, însă majoritatea a considerat oportună păstrarea actualei conduceri.
De remarcat, în acest context, și votul său de încredere în cadrul Biroului Politic, unde 47 de membri au confirmat că îl sprijină în funcție, în ciuda criticilor și nemulțumirilor din ultima vreme. Președintele PNL a menționat că această decizie reflectă dorința de a păstra stabilitatea în interiorul partidului și de a evita conflicte inutile, dar și de a aborda problemele interne într-un mod serios și responsabil.
Perspective și urmări
Contextul actual indică o luptă pentru echilibrul puterii și pentru definirea noii direcții a PNL, într-un moment delicat, pe măsură ce partidul se pregătește pentru următoarele alegeri locale. Indiferent de rezultatele finale, tensiunile din interiorul formațiunii ar putea avea repercusiuni mai largi asupra coeziunii și capacității sale de a forma alianțe și de a-și asigura stabilitatea la nivel local și național. În condițiile în care susținerea pentru anumite organizații locale constitue un subiect de dispută, conducerea centrală a partidului va fi nevoită să găsească un echilibru între menținerea unității și implementarea unei strategii clare de reformare a structurilor interne.
