Kelemen Hunor: Copiii mei nu au acces la social media înainte de vârsta de 14 ani
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a făcut recent o declarație surprinzătoare despre modul în care gestionează utilizarea internetului de către copiii săi. Într-un interviu acordat, politicianul a precizat că cei mici din familie nu au voie să folosească rețelele sociale până la vârsta de 14 ani, argumentând că această limitare este o măsură de protecție în fața pericolelor din mediul online.
Decizia de a limita timpul petrecut pe social media
Kelemen Hunor a explicat că decizia de a restricționa accesul fiilor săi vine dintr-o grijă pentru bunăstarea și siguranța lor. “La această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online, motiv pentru care familia a decis să limiteze accesul la rețelele sociale”, a declarat liderul UDMR. El a subliniat faptul că lumea digitală poate fi plină de capcane, iar cei mici, fiind încă în proces de dezvoltare, nu sunt încă pregătiți să navigheze în mod responsabil în acest mediu.
Acest demers al lui Hunor reflectă o tendință tot mai pregnantă în rândul părinților din România, preocupați de influența nocivă a social media asupra elevilor și a celor tineri în general. În contextul în care, de anul trecut, legislația din țară a fost schimbată pentru a limita accesul minorilor la conținut online dăunător, măsura politicianului pare a fi o decizie individuală, dar și un semnal puternic pentru părinți.
Impactul social media asupra tinerilor și argumentele pentru limitare
Este de notorietate faptul că rețelele sociale, precum Facebook, Instagram sau TikTok, au devenit astăzi o parte fundamentală a vieții tinerilor. Dar, odată cu aceste oportunități apar și riscuri majore, precum dependența, violentă online, cyberbullying sau expunerea la conținut inadecvat. Potrivit experților în psihologie și educație, copiii aflați în plină dezvoltare pot fi influențați negativ de comparații constante și de nevoia de validare pe care o aduc platformele digitale.
Astfel, părinții și educatorii sunt tot mai preocupați de posibilitatea ca acest mediu să distragă atenția de la activități educative, să contribuie la scăderea stimei de sine sau să favorizeze apariția unor comportamente instabile emoțional. În plus, riscul de a fi expuși la informații și imagini nepotrivite devine un motiv în plus pentru a impune limite în ceea ce privește timpul petrecut pe internet.
Contextul legislativ și poziția oficială a autorităților
Dincolo de măsura individuală adoptată de Kelemen Hunor, trebuie menționat că legislația românească a mai introdus în ultimii ani reglementări menite a proteja minorii de anumite tipuri de conținut online. Legea privind protecția datelor cu caracter personal și alte inițiative legislative încearcă să îmbunătățească siguranța în mediul digital, dar autoritățile recunosc că rolul părinților rămâne esențial.
Reprezentanții statului recomandă părinților să fie implicați activ în viața digitală a copiilor lor, structurând timpul și conținutul accesat de aceștia. În același timp, campaniile de conștientizare promovează ideea că sănătatea digitală trebuie să fie prioritatea în familie, iar limitele trebuie stabilite din timp pentru a preveni eventualele probleme.
Ce urmează pentru părinți și elevi
Deciziile luate de liderii politici, precum cea a lui Kelemen Hunor, reflectă o nevoie acută de a dialoga și de a găsi soluții pentru o utilizare responsabilă a tehnologiei în rândul tinerilor. Într-o societate în care copilăria digitală devine norma, părinții sunt invitați să fie modele pentru cei mici, stabilind reguli clare și explicând riscurile, în paralel cu monitorizarea activităților online.
Privind înainte, experiența familie Hunor poate deveni un exemplu pentru alți părinți care caută o balanță între libertate și protecție. Într-un mediu digital în continuă evoluție, responsabilitatea părinților și a celor implicați în educație rămâne cheia în asigurarea unui ambient sigur pentru tineri, într-un echilibru între joacă, învățare și prevenție.
