Conform Mediafax: Inteligența artificială, testată pe aproape 70.000 de dosare medicale din Țara Galilor, ar putea contribui la o mai bună identificare a persoanelor cu risc crescut de cancer de vezică urinară. O echipă de cercetători de la Universitatea din Plymouth a dezvoltat un model AI, denumit PRECISE-AGZ, care a analizat date medicale colectate între 1995 și 2020.
Analiza extinsă a datelor medicale
Modelul IA a evaluat 48.261 de posibili indicatori din istoricul medical al pacienților, incluzând factori precum fumatul, nivelul de activitate fizică, tratamentele primite, alte afecțiuni medicale și simptomele înregistrate. În urma analizei, sistemul a identificat 38 de caracteristici considerate relevante pentru estimarea riscului de cancer de vezică urinară.
Rezultatele preliminare indică o precizie remarcabilă: modelul a identificat corect aproximativ 85% dintre pacienții diagnosticați cu această formă de cancer. În cazul persoanelor care nu prezentau boala, clasificarea a fost corectă în aproximativ 91% din cazuri.
Semnale timpurii, cu ani înainte de diagnostic
Un aspect deosebit de interesant al studiului este capacitatea modelului AI de a detecta semnale asociate cu riscul de cancer de vezică urinară cu mult timp înainte de confirmarea bolii. Anumite informații din dosarele medicale au putut fi corelate cu un risc crescut chiar și cu cinci ani înainte de diagnostic. Mai mult, combinația de indicatori utilizați de AI a permis identificarea pacienților cu risc cu până la 12 luni înainte de momentul diagnosticului.
Totuși, cercetătorii subliniază că AI nu prezice apariția cancerului peste cinci ani. Este vorba despre identificarea unor tipare statistice în datele medicale, care ar putea orienta medicii spre investigații suplimentare la pacienții cu potențial risc.
Hematuria și asocieri neașteptate
Hematuria, prezența sângelui în urină, rămâne un semnal de alarmă important pentru medicii care investighează suspiciunea de cancer de vezică urinară. Totuși, acest simptom poate fi asociat și cu alte afecțiuni, precum pietrele la rinichi sau problemele de prostată. Studiul sugerează că semnificația hematuriei poate varia în funcție de istoricul medical complet al pacientului. De exemplu, la bărbați, asocierea dintre sânge în urină și hiperplazia benignă de prostată a fost legată de un risc mai redus de cancer de vezică urinară.
Modelul AI a depășit analiza simptomelor cunoscute, identificând combinații de factori medicali neutilizate în mod tradițional pentru evaluarea riscului. Printre asocierile medicale neașteptate se numără o legătură între riscul de cancer de vezică urinară și boli precum Parkinson sau demența, în cazul cărora riscul estimat a fost mai scăzut. Pe de altă parte, utilizarea pe termen lung a Tamoxifenului, un medicament utilizat în tratamentul cancerului de sân, a fost asociată cu un risc crescut. Cercetătorii avertizează că aceste corelații nu implică o cauzalitate directă, ci necesită cercetări suplimentare pentru a înțelege eventualele explicații biologice.
Potențialul sistemului și limitele actuale
Modelul propus împarte pacienții în trei categorii: risc scăzut (sub 7%), risc incert (între 7% și 55%) și risc ridicat (peste 55%). Această clasificare ar putea eficientiza procesul de trimitere a pacienților la investigații specifice, precum cistoscopia, procedura standard pentru confirmarea cancerului de vezică urinară. Validarea modelului în studii viitoare ar putea duce la o selecție mai precisă a pacienților care necesită investigații, reducând potențial numărul de proceduri invazive efectuate inutil.
Cu toate acestea, cercetarea se află încă în etapa de evaluare. O limită importantă este faptul că datele analizate provin dintr-o singură bază de date din Țara Galilor. Performanța modelului AI trebuie validată pe populații diverse și în sisteme medicale diferite înainte de a putea fi implementat pe scară largă. Studiul a fost publicat în revista IEEE Transactions on Biomedical Engineering.
Cancerul de vezică urinară reprezintă al nouălea cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial, cu aproximativ 614.000 de cazuri noi și 220.000 de decese înregistrate în 2022. În prezent, nu există un program de screening de rutină destinat populației generale, motiv pentru care metodele care pot ajuta la identificarea timpurie a persoanelor cu risc sunt esențiale.
Sursa: Mediafax
