Iarna care a dispărut: Transformările climatice amenință tradițiile românești
Cercetările recente ale Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) subliniază o schimbare alarmantă în peisajul iernii din România. Sorin Cheval, cercetător științific la ANM, atrage atenția asupra dispariției viscolului, un fenomen care, în trecut, era obișnuit în Câmpia Română. „În prezent, am ajuns să nu mai putem vorbi despre cât de dese sunt viscolele, ci despre absența lor totală în ultimii ani”, a declarat Cheval într-un interviu.
Schimbările climatice influențează profund nu doar frecvența viscoanelor, ci și cantitatea de zăpadă, care a devenit extrem de rară. „Iarna trecută, stratul de zăpadă de 48 de centimetri din București a fost un episod excepțional”, a adăugat cercetătorul. Deși vara este anotimpul care se încălzește cel mai mult, iarna s-a dovedit a fi cea mai afectată. Potrivit datelor, nu doar sudul României, ci și regiunile mai îndepărtate sunt afectate de temperaturi care rămân constant peste zero grade Celsius.
Aflarea vinovăției în circulația aerului
Cercetătorul ANM a explicat că modificările din circulația aerului joacă un rol esențial în această transformare drastică. „Cicloni mediteraneeni apar tot mai des deasupra României, aducând ploi calde, dar anticiclonul siberian, cel care aducea frig, nu mai apare la fel de frecvent”, a declarat Cheval. Fenomenele meteorologice, care odată definiau iarna românească, au dispărut aproape complet din cauza acestor schimbări.
Statisticile aduse în discuție de ANM sunt îngrijorătoare: cea mai caldă iarnă din istorie s-a înregistrat între 2023 și 2024, cu o medie națională de 3,8 °C. Comparativ, cele mai reci ierni, cu medii sub -5 °C, au avut loc în 1954 și 1985, cu ninsori abundente care acum par să fie doar o amintire.
Vara devine tot mai lungă și mai călduroasă
Un alt aspect important subliniat de Sorin Cheval este extinderea verii. „Până la sfârșitul secolului, ne putem aștepta la o creștere a numărului de zile caniculare, iar nopțile tropicale vor deveni o normalitate”, a explicat cercetătorul. În vremuri nu foarte îndepărtate, valurile de căldură apăreau rar în primăvară sau toamnă, însă acum sunt tot mai frecvente și chiar în aprilie și octombrie. „De exemplu, pe 21 octombrie 2023, s-au înregistrat temperaturi de peste 35 de grade Celsius”, a spus acesta.
Pandemia de căldură nu se limitează la sezonul estival. În ultimii ani, au avut loc valuri de căldură și în timpul iernilor, ceea ce ar putea modifica profund tradițiile și stilurile de viață ale românilor. „Valurile de căldură se pot defini în termeni de zile consecutive cu temperaturi cu 5-6 grade peste media multianuală”, a explicat Cheval, adăugând că aceste definiții nu variază între anotimpuri.
Sorin Cheval a participat la redactarea raportului „Starea Climei”, aducând în discuție efectele insulei de căldură din mediul urban. „Zonele urbane sunt mai calde și mai uscate”, a conchis cercetătorul, reliefând astfel provocările cu care se confruntă orașele mari din România.
România se află într-un punct critic în ceea ce privește viitorul său climatic. Transformările pe care le simțim în fiecare an nu mai sunt doar anecdote; sunt statistici îngrijorătoare care ne obligă să ne reconsiderăm relația cu natura. Din păcate, tradițiile și modul nostru de viață s-ar putea schimba, iar generațiile viitoare ar putea să nu mai aibă parte de iernile pe care le-am cunoscut noi.
