Ziua Culturii Naționale, sărbătorită anual pe 15 ianuarie, devine o ocazie importantă pentru stimularea și promovarea identității culturale a României, fiind marcată printr-o serie de evenimente care celebrează creația și patrimoniul național. Anul acesta, evenimentul central are loc la Opera Națională din București, unde, începând cu ora 19:00, publicul societății va fi întâmpinat de un spectacol ce aduce în prim-plan celebrele momente muzicale ale orchestrei Metropolitană București și ale unor artiști de renume internațional, precum Ștefan Pop, Ramona Zaharia, Raluca Știrbăț, Damian Drăghici și Alexandru Tomescu. Întregul eveniment face parte din seria de manifestări dedicate „Calendarului Artelor”, inițiativă lansată în 2023 de Institutul Cultural Român, care își propune să transforme această zi într-un regal cultural amplu, ce aduce în fața publicului o panoramă diversă a artei și tradiției românești.
### Un eveniment simbolic, în context național și internațional
Această manifestare reprezintă un început promițător pentru un program de o lună întreagă de activități culturale dedicate zilei, în toate colțurile lumii, orchestrate de reprezentanțele ICR din diverse țări. Propunând o abordare complexă a culturii românești, evenimentul de la Opera Națională devine o punte între tradiție și modernitate, o ocazie pentru publicul larg de a se reconecta cu valorile și moștenirea națională într-un context festiv și interactiv.
Pentru iubitorii artei, programul anului marchează încă o data oportunitatea de a fi parte dintr-un eveniment cultural de amploare, dar și de a descoperi și a promova identitatea românească, fie prin muzică, teatru sau alte forme de expresie artistică. În plus, această zi nu este omisă nici de alte instituții culturale din București sau din întreaga țară, care pregătesc expoziții, spectacole și alte activități dedicate, toate în contextul celebrării Zilei Culturii Naționale.
### Bucureștiul în oglinda istoriei și a prezentului
O altă inițiativă ce marchează această zi specială are ca scop evidențierea evoluției orașului capitală, prin expoziția „București: hărți în mișcare”, inaugurată la Madrid. Evenimentul reunește materiale din patrimoniul Muzeului Municipiului București, fotografii semnate de Dragoș Asaftei și documente care ilustrează transformările urbane ale orașului de-a lungul secolelor. Organizată în contextul Zilei Culturii Naționale, expoziția propune o lecție vizuală despre tumultul de-a lungul timpului, ilustrând conflictul ancestral dintre tradiție și modernizare.
Curatorii Adrian Majuru și Dan Pîrvulescu sugerează că „Bucureștiul a fost, în ultimele două sute de ani, o arenă a confruntărilor dintre «nou» și «vechi», dintre orașul oriental care dăinuia și orașul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur”. Imaginile surprind atât peisajele din vremurile de început ale orașului, cât și agitația cotidiană a Bucureștiului contemporan, evidențiind dinamismul său deosebit. Expoziția poate fi vizitată până pe 5 februarie 2026, fiind accesibilă gratuit zilnic între orele 10:00 și 20:00, oferind publicului o perspectivă unică asupra identității urbane a capitalei.
Despre procesul de modernizare a Bucureștiului, istoria vorbește despre epoca începuturilor în secolul al XIX-lea, marcată de realizările edilitar-urbanistice ale unor primari proeminenți precum Pake Em. Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea și Mihail I. Cantacuzino, precum și despre perioada interbelică, după mandatul lui Dem I. Dobrescu și manifestarea culturală „Luna Bucureștilor”. Fotografiile lui Dragoș Asaftei oferă atât o atmosferă nostalgic-atemporală a iernilor și nopților bucureștene, evocând perioada interbelică și monumentele emblematice, cât și o imagine actualizată a orașului în plină mișcare, ușor recognoscibilă, în totalitate contemporană.
În aceste zile, Bucureștiul devine din nou centru al manifestărilor culturale, invitând locuitorii și vizitatorii să retraverseze istoria orașului, să se bucure de noile sale fațete și să păstreze viu spiritul tradiției românești. Perspectivele pentru următoarea perioadă includ dezvoltarea unor noi proiecte culturale și expoziționale, menite să păstreze și să promoveze diversitatea și bogăția patrimoniului național, într-un dialog continuu între trecut și prezent.
