Executivul român a anunțat duminică, 11 ianuarie, majorarea impozitelor pe proprietate începând cu 1 ianuarie 2026, o măsură considerată esențială pentru reforma fiscală. Această inițiativă vizează creșterea veniturilor locale și reducerea discrepanțelor în impozitarea proprietăților din diverse regiuni ale țării. Guvernul a subliniat că aceste măsuri vor avea caracter tranzitoriu, până la implementarea sistemului automat de evaluare a proprietăților, care va permite impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027.
Necesarul unei schimbări fiscale
Reforma impozitării proprietății a fost explicată de autorități prin contextul actual, în care România generează doar 0,55% din PIB din impozitarea proprietăților, comparativ cu media de 1,85% din Uniunea Europeană. Executivul a identificat o serie de problematici: „Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea reală a clădirilor”, a declarat un purtător de cuvânt al Guvernului.
De asemenea, gradul de încasare a impozitelor era scăzut, iar actualizarea acestora cu rata inflației era inexistentă. Astfel, peste o treime din impozite nu erau încasate, provocând pierderi semnificative pentru autoritățile locale. „Nu mai puteam continua în felul acesta”, a evidențiat Executivul, subliniind necesitatea reformelor.
Modificările viitoare ale impozitării
Guvernul planifică o serie de modificări pentru 2026, printre care eliminarea valorilor istorice în calculul impozitelor. Această recalibrare a bazei de impozitare vizează o creștere de aproximativ 70%, stabilind un cost mediu național de 2.677 lei pe metru pătrat pentru clădiri. Importanța actualizării valorilor este esențială pentru a crea un sistem fiscal mai echitabil și mai rezistent economic.
De asemenea, scutirile și facilitățile nejustificate vor fi eliminate, iar autoritățile locale vor avea competența de a ajusta cotele de impozitare, nu mai mici decât cele din anul precedent. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70-80%”, a declarat Executivul, sugerând că, în anumite cazuri, creșterea ar putea depăși acest nivel, în funcție de specificurile locale.
Impactul asupra populației și provocările ulterioare
Devine astfel evident că reformele nu vor afecta doar autoritățile locale, dar vor avea un impact direct asupra contribuabililor. Multe gospodării vor trebui să se pregătească pentru măriri semnificative ale impozitelor, ceea ce poate genera nemulțumiri și proteste. De exemplu, clădirile vechi, care anterior beneficiau de reduceri semnificative, vor fi impozitate la un nivel mai apropiat de standard, ceea ce ar putea provoca o creștere a poverii fiscale pentru unii proprietari.
Guvernul acoperă aceste preocupări, adăugând că măsurile sunt esențiale pentru a evita dezechilibrele fiscale pe termen lung și pentru a asigura o mai bună alocare a resurselor financiare. În contextul discuțiilor cu Comisia Europeană, reforma fiscală este vestită ca o parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență, subliniind angajamentul continuu al României față de modernizarea fiscalității.
Pe fondul acestor schimbări, rămâne de văzut cum vor reacționa autoritățile locale și contribuabilii, într-o țară în continuă transformare economică și socială. Implementarea acestor reforme devine o provocare care, fără îndoială, va genera dezbateri aprinse în viitorul apropiat.
