Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, după o amânare de șase ani de la deschiderea dosarului, să întoarcă cazul penal privind o presupusă fraudă financiară de amploare la Complexul Multifuncțional Caraiman, situat în Sectorul 1 al Capitalei. În urma deciziei, dosarul va fi trimis înapoi la Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru reevaluare, fiind constatată neregulamentaritatea actului de sesizare. Judecătorii au arătat că rechizitoriul emis în cazul cu numărul 236/P/2020 nu a fost întocmit conform regulilor legale și că neregularitatea nu a fost remediată în termenul stabilit de lege, ceea ce face imposibilă continuarea judecății în condițiile actuale.
Decizia vine la mai bine de trei ani de la trimiterea în judecată a cinci inculpați în cadrul aceluiași dosar, printre care și fostul director al Complexului Caraiman. În acea etapă, procurorii acuzau un prejudiciu de 3,4 milioane de euro, rezultată din achiziții realizate în contextul pandemiei, în mod suspect, de către instituție. Rezultatele recente ale Instanței Supreme ridică însă întrebări despre corectitudinea și legalitatea modului în care a fost gestionată anterior această anchetă, dar și despre modul de inițiere a urmăririi penale din partea DNA.
Fosta directoare a Complexului Caraiman, Iulia Gomes, figurează printre persoanele vizate în acest caz, fiind acuzată de trafic de influență, fals intelectual și alte infracțiuni comise în perioada 2019-2020. În calitatea sa de director executiv, Gomes ar fi dispus și coordonat două proceduri de achiziție publică, contractele fiind câștigate în mod suspect de firma Minimed Solutions, administrată de fostul consilier general PSD, Mihai Peptan. Potrivit procurorilor, cele două achiziții se referă la extinderea sistemului de telemedicină și includ cumpărarea a 2.700 de holtere EKG și servere destinate monitorizării sănătății pacienților, într-un context în care se presupune că achizițiile au fost făcute fără respectarea legii și a documentației medicale necesare pentru astfel de echipamente.
Astfel, în perioada pandemiei, autoritățile au justificat achiziția acestor aparate cu scopul de a spori capacitatea de răspuns la răspândirea infecției cu SARS-COV-2, însă ancheta DNA susține contrariul. Procurorii au stabilit că achizițiile au fost realizate în mod fraudulos, fără o documentație medicală adecvată, iar contractele ar fi fost obținute în mod ilegal de către Minimed Solutions. De asemenea, DNA a acuzat faptul că suma totală încasată de firma deținută de Peptan, estimate la peste 54 de milioane de lei (aproximativ 11 milioane de euro), a fost folosită pentru cumpărarea unui apartament de lux, sugerând că banii au fost obținuți prin fraudă.
Relevanța acestui caz s-a amplificat odată cu dezvăluirile anterioare, în care s-a arătat că primăria Sectorului 1, condusă anterior de edilul PSD Daniel Tudorache, a utilizat metodologii dubioase pentru a evita licitațiile publice în achizițiile de dispozitive medicale. În 2020, jurnalista Iulia Marin evidenția faptul că Primăria Sectorului 1 a încheiat direct contracte pentru 300 de holtere EKG, fără a organiza o licitație transparentă, plătind sume exorbitante din fondurile publice. Aceste informații au fost punctul de plecare pentru ancheta DNA privind majorarea artificiile a prețurilor și modalitățile de atribuirea a contractelor.
Deși cazul a fost visat ca un exemplu de luptă anticorupție și de transparentizare a achizițiilor publice, decizia recentă a instanței supreme aduce în prim-plan provocarea de a evalua modul în care procedurile judiciare și cele legale pot influența în mod direct cursul justiției în cazuri de mari proporții financiare. Criticii evidențiază că o astfel de neregularitate procedurală poate avea efecte negative asupra credibilității întregului proces, dar și asupra celor implicați, care pot rămâne în așteptare pentru o remediere adevărată a nedreptăților investigate.
În lumina acestei decizii, anchetele vor trebui să fie reluate și să se asigure respectarea strictă a legislației pentru a putea continua cu stabilirea adevărului în acest caz de amploare. În timp ce autoritățile de acuzare își vor reanaliza documentele, întrebarea rămâne dacă sistemul va reuși, în final, să aducă în fața justiției adevărații făptuitori sau cazul va suferi, precum atâtea altele, un alt eșec procedural, dar și moral.
Sursa: Buletin.de
