Sectorul IT al României: o forță economică uriașă, dar cu un grad redus de adopție a inteligenței artificiale
Deși contribuie semnificativ la economia țării, dinamica sectorului IT din România dezvăluie anumite decalaje la nivel de inovație și competențe digitale. Contribuția sectorului la Produsul Intern Brut (PIB) național a depășit recent 7%, plasând industria în poziția de pilon esențial pentru creșterea economică. Însă, în ciuda acestei prezențe puternice, utilizarea tehnologiilor emergente precum Inteligența Artificială (AI) rămâne la un nivel modest, aspect ce indică oportunități semnificative pentru dezvoltare și modernizare.
Un sector vital, dar încă timid în adoptarea AI
Conform datelor recente ale Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), doar circa 5% dintre companiile active pe piața națională de IT utilizează tehnologia AI. Aceasta înseamnă că, deși sectorul are o pondere importantă în economie, implementarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială nu a fost încă larg răspândită. Această situație relevă o zonă de frontieră pentru companiile locale, în condițiile în care AI devine tot mai mult elementul cheie în crearea de servicii inovatoare, optimizarea proceselor și creșterea competitivității globale.
“Companiile din România nu profită încă suficient de potențialul exploziv al inteligenței artificiale, iar acest lucru se reflectă în ratele scăzute de adoptare a tehnologiei. Este urgent ca și mediul de afaceri și autoritățile să conștientizeze această oportunitate și să acționeze pentru crearea unui ecosistem favorabil inovării digitale”, explică reprezentanții ANIS.
Dezvoltarea competențelor digitale, departe de nivelul optim
Un alt aspect alarmant invocat de specialiști se referă la nivelul de competențe digitale ale populației adulte din România. Conform studiilor recente, mai puțin de o treime dintre cetățeni dispun de competențe digitale avansate, ceea ce limitează capacitatea țării de a beneficia pe deplin de avantajele tehnologice. Într-o economie tot mai digitalizată, această lipsă de pregătire profesională și civică devine un obstacol serios pentru creșterea productivității și pentru inovare.
Lipsa de pregătire digitală nu se limitează doar la populația largă, ci se resimte și în mediul de afaceri, unde lipsesc expertizele necesare pentru implementarea soluțiilor AI. Aceasta explică, parțial, motivul pentru care doar o mică parte dintre companii au ales să integreze această tehnologie în activitatea lor de zi cu zi.
Perspective și provocări pentru viitor
Deși țara noastră beneficiază de un ecosistem tehnologic în creștere, cu numeroase startup-uri și companii de IT bine puse pe picioare, încă se confruntă cu provocări majore în privința inovării și adaptabilității. Investițiile în educație digitală, stimularea cercetării și dezvoltării, precum și crearea unui mediu fiscal și legislativ favorabil inovării, rămân a fi priorități pentru autorități.
Experții atrag atenția asupra faptului că tranziția către o economie digitală avansată, în care AI joacă un rol central, poate fi accelerată dacă se vor implementa politici clare, care să sprijine atât firmele, cât și populația în dobândirea și adoptarea tehnologiilor emergente. În acest sens, se discută deja de inițiative guvernamentale și parteneriate public-private menite să stimuleze utilizarea AI și formarea de competențe digitale avansate.
Trecerea de la un sector IT dominant în termeni de cifră de afaceri la unul inovativ, capabil să utilizeze cele mai noi tehnologii, devine un imperativ pentru economia României în următorii ani. Rămâne de văzut dacă eforturile guvernamentale și inițiativele industriei vor avea efecte tangibile în revitalizarea și modernizarea rapidă a sectorului, pentru ca România să nu rămână în urmă în cursa globală a tehnologiei digitale.
