Inflația în România revine pe creștere, consumul dă semne de slăbire
Datele recente confirmă o schimbare de dinamică în economia României. În martie, rata anuală a inflației a urcat la 9,87%, de la 9,31% în februarie. Această creștere este determinată de scumpirea combustibililor și de contextul extern volatil.
La începutul anului 2026, ajustările din sectorul energetic și din zona fiscală au influențat semnificativ inflația. Presiunile asupra prețurilor rămân ridicate pe termen scurt. Potrivit analiștilor, o temperare a inflației ar putea fi observată în a doua parte a anului, datorită comparării cu o perioadă deja scumpă din anul precedent.
Scădere a consumului și impactul asupra economiei
Creșterea inflației se reflectă în economia reală prin diminuarea puterii de cumpărare și deteriorarea încrederii consumatorilor. Comerțul cu amănuntul arată o contracție constantă începând cu a doua jumătate a anului trecut. În februarie 2026, ritmul anual al vânzărilor cu amănuntul a ajuns la -6,2%. Scăderi mai mari s-au înregistrat în zona bunurilor nealimentare, cu -9,4%.
Această evoluție indică o ajustare a cheltuielilor, gospodăriile prioritizând cumpărăturile esențiale și reducând achizițiile opționale. Consumul privat a fost principalul motor de creștere în ultimii ani. O astfel de schimbare are efecte directe asupra ritmului activității economice. Probabilitatea ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o dinamică negativă a PIB real este ridicată.
Mediul de afaceri și perspectivele de redresare
Mediul de afaceri se confruntă cu o perioadă de ajustare amplă. Creșterea costurilor cu energia și materiile prime se suprapune cu costurile ridicate de finanțare. Presiunea statului pe piețele financiare interne a limitat accesul sectorului privat la resurse mai ieftine.
Companiile sunt nevoite să absoarbă presiunile de cost, afectând planurile de investiții și gestionarea lichidităților. Aceste evoluții sunt specifice perioadelor de inflație ridicată și incertitudine externă, semnalând un proces de recalibrare, nu o criză structurală.
Pe termen scurt, datele nu indică o îmbunătățire imediată. Revenirea va depinde de stabilizarea inflației, refacerea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri, precum și de menținerea unui cadru macroeconomic predictibil.
În absența unor șocuri externe majore, este rezonabil să anticipăm o traiectorie descendentă a inflației în a doua jumătate a anului. Redresarea economică va fi un proces lent. Reconstrucția încrederii este un proces de durată, care necesită acțiuni concrete.
Câteva direcții rămân esențiale: predictibilitate și stabilitate, eficientizarea cheltuielilor publice și susținerea IMM-urilor. Relația dintre inflație și consum devine tot mai vizibilă în datele economice ale României. Viteza și calitatea redresării vor depinde de modul în care factorii de decizie vor acționa pentru a relua creșterea în mod sustenabil.
Sursa: Economica
