Atacuri cibernetice de amploare vizează instituțiile publice din România
România se confruntă cu o creștere semnificativă a activităților cibernetice malițioase, majoritatea vizând instituțiile publice. Potrivit oficialilor, numărul atacurilor depășește zilnic 10.000, iar amploarea și diversitatea acestora impun o atenție constantă din partea autorităților. Deși nu au fost precizate exact care sunt cele mai afectate instituții sau grupurile responsabile, experții avertizează asupra unei situații alarmante, dată de fluxul intens de tentativă de compromitere a infrastructurii digitale a statului.
Radu Miruță, la dezbaterile din cadrul evenimentului Economist România Government Roundtable 2026, a confirmat că Ministerul Apărării are o echipă specializată în protecție cibernetică și contribuie la apărarea și alte instituții. El a subliniat că lipsa unui cadru clar pentru securitatea cibernetică și pentru răspunsul la atacurile hibride ar putea avea consecințe grave, cauzând perturbări majore în funcționarea serviciilor publice.
Grupări pro-Rusia și complexitatea amenințărilor
De asemenea, oficialii români au arătat că multe dintre operațiunile cibernetice provenite din afara țării sunt legate de Rusia. Având în vedere poziția geografică strategică pe Marea Neagră și implicarea în susținerea Ucrainei și Moldovei, România este frecvent ținta unor operațiuni hibride. În luna martie, Directorul DNSC, Dan Cîmpean, a declarat că sunt în creștere atacurile de tip DDoS, menite să blocheze accesul la site-uri și aplicații online, fiind atribuite în special unor grupări pro-Rusia.
Aceste grupări, cum ar fi Noname057(16), sunt considerate afiliate cu guvernul de la Kremlin și sunt implicate activ în lansarea atacurilor. Cîmpean a explicat că motivațiile majore ale acestor actori sunt atât politice, cât și financiare. „Este o combinație între războiul hibrid purtat de statele suportate de Kremlin și interesele financiare ale unor grupări de hackeri”, a precizat el.
Implicații și măsuri de apărare în contextul războiului hibrid
Experții subliniază că sporirea acțiunilor malițioase necesită o abordare clară și coordonată din partea autorităților. Seceta cibernetică, campaniile de dezinformare și manipularea opiniei publice devin componente esențiale ale războiului hibrid, cu impact asupra siguranței naționale și stabilității sociale.
Miruță a atras atenția că țara trebuie să reglementeze și să clarifice modalitățile de reacție pentru a preveni destabilizarea infrastructurii. În plus, el a evidențiat utilizarea algoritmilor ca măsură de luptă împotriva atacurilor, argumentând că, pentru a combate algoritmii folosiți în activitățile malițioase, trebuie implementate propriile tehnologii avansate.
Fapt concret, în luna aprilie, DNSC a raportat o creștere de peste 30% a atacurilor de tip DDoS față de aceeași perioadă a anului anterior, deja majoritatea fiind atribuite grupărilor pro-Rusia active pe scena cibernetică. Aceasta evidențiază o continuă intensificare a războiului digital, în contextul crizei geopolitice actuale, iar autoritățile afirmă că vor amplifica eforturile de protecție și identificare a acestor amenințări.
