O treime din jaloanele din PNRR sunt în pericol: România riscă penalități de sute de milioane de euro
Aproximativ o treime din investițiile și reformele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se află în prezent într-o zonă de risc ridicat de neimplementare, potrivit datelor prezentate joi de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Întârzierile ar putea atrage penalități considerabile, estimările indicând sume de sute de milioane de euro pentru fiecare reformă ratată.
România mai are de implementat investiții și reforme de aproximativ 10 miliarde de euro până la finalul programului. Până în prezent, țara a primit 10,7 miliarde de euro, reprezentând circa 50% din totalul fondurilor alocate. Ministrul a explicat că, din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, circa 65 sunt considerate a fi cu risc ridicat.
Penalități potențiale de miliarde de euro
Ministrul Pîslaru a subliniat că cel puțin 14 reforme majore înregistrează întârzieri semnificative, fiecare dintre acestea riscând penalități de peste 700 de milioane de euro. „În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate”, a afirmat ministrul.
Aceste întârzieri afectează inclusiv proiecte de infrastructură cruciale, cum ar fi rețelele de apă și canalizare, unde termenele limită sunt deja foarte strânse. De asemenea, ministrul a menționat că, pentru a remedia situația și a asigura respectarea angajamentelor asumate, va exista o monitorizare atentă a progreselor. „De acum încolo este că, la fiecare două săptămâni, urmărim cum le îndeplinim și va fi ceva ce va putea fi urmărit inclusiv în spațiul public”, a afirmat Pîslaru, adăugând că este nevoie de mobilizarea societății pentru a rezolva aceste probleme.
Recuperarea fondurilor, o provocare
Problemele se extind și la recuperarea fondurilor deja blocate. Ministrul a estimat că doar jumătate din fondurile suspendate pe cererea de plată 3 ar putea fi recuperate. „Nu am de la Comisia Europeană o defalcare a cererii de plată 3, deci discutăm de un total de 800 de milioane, în care, dacă faceți calculele, eu estimez că luăm cam jumătate din această sumă”, a precizat ministrul.
România așteaptă o decizie din partea Comisiei Europene privind cererile de plată 3 și 4, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, până la finalul lunii aprilie. Cu toate acestea, există componente ale proiectelor care nu mai pot fi salvate, reducând șansele de recuperare integrală a fondurilor. Un exemplu este super agenția companiilor de stat – AMEPIP, pentru care au fost suspendați circa 440 de milioane de euro.
Ministrul a recunoscut că unele jaloane nu mai pot fi îndeplinite, precum cele legate de numirile în consiliile de administrație din transporturi și energie sau demonstrarea funcționalității AMEPIP. Comisia Europeană nu a finalizat încă evaluarea, astfel încât sumele exacte care vor fi pierdute nu sunt încă disponibile.
Sursa: HotNews
