Majoritatea adolescenților australieni sfidează interdicția pe rețelele sociale
O interdicție istorică menită să protejeze copiii australieni de pericolele rețelelor sociale pare să aibă un impact limitat. Un studiu recent arată că peste 60% dintre copiii cu vârste între 12 și 15 ani continuă să folosească platforme precum TikTok, YouTube și Instagram, la patru luni după ce guvernul a impus o restricție fără precedent la nivel global. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea unor astfel de măsuri și aduce în prim-plan o dezbatere importantă despre rolul companiilor de tehnologie în protejarea minorilor.
Interdicția, o măsură ineficientă?
Analiza realizată de Fundația Molly Rose și YouthInsight, între 12 și 31 martie, subliniază că trei din cinci adolescenți care aveau conturi înainte de luna decembrie încă le mai utilizează. Mai mult, peste jumătate dintre utilizatorii minori de TikTok, YouTube și Instagram declară că accesează fără probleme platformele, punând sub semnul întrebării capacitatea acestora de a bloca accesul copiilor. Pe fondul eșecului de a pune în aplicare restricțiile, jumătate dintre copiii chestionați consideră că măsurile restrictive nu au schimbat nimic în privința siguranței online, iar unul din șapte se declară chiar mai puțin protejat decât înainte.
Rezultatele cercetării vin în contextul în care Guvernul britanic analizează o interdicție similară, iar Grecia a anunțat recent că va interzice accesul persoanelor sub 15 ani la rețelele sociale. Andy Burrows, director al Fundației Molly Rose, critică vehement eficiența măsurilor restrictive, subliniind necesitatea unei legislații mai stricte pentru companiile de tehnologie. În același timp, datele oferă o perspectivă îngrijorătoare asupra complexității protejării copiilor în mediul online.
Efecte pozitive și negative, conform părinților
În timp ce interdicția pare să nu aibă efectul dorit asupra utilizării platformelor sociale, un sondaj YouGov realizat în martie oferă și o perspectivă mai optimistă. 61% dintre părinți au observat efecte pozitive, precum mai multe interacțiuni față în față, o relație părinte-copil mai bună și copii mai atenți în viața reală. Cu toate acestea, aproape 40% dintre părinți au menționat efecte negative, variind de la inegalitate digitală crescută până la migrarea copiilor spre platforme mai puțin reglementate.
În România, discuțiile privind protejarea minorilor în mediul digital sunt constante. Președintele Nicușor Dan nu a comentat public subiectul, însă premierul Ilie Bolojan a promis recent o analiză atentă a experienței australiene și a propunerilor europene existente. Marcel Ciolacu și George Simion, președinții partidelor PSD și AUR, nu au oferit încă declarații oficiale la acest punct, în timp ce Călin Georgescu, candidat controversat, a pledat pentru o abordare mai profundă a efectelor rețelelor sociale asupra tinerilor. Fostul secretar general NATO, Mircea Geoană, a subliniat importanța unei abordări coordonate la nivel global.
Urmărirea cazului european
Grecia a făcut primul pas în Europa, solicitând Comisiei Europene să adopte o legislație la nivelul Uniunii Europene. În România, autoritățile așteaptă rezultatele consultărilor publice din Marea Britanie, pentru a analiza posibile măsuri similare. Se preconizează că rezultatele vor fi date publicității în cursul acestei veri.
