Ioan-Aurel Pop: “Nu am făcut nicio mașinațiune pentru obținerea unui nou mandat”
Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a clarificat recent că nu intenționează să candideze din nou pentru funcția pe care o ocupă, subliniind că a impus o limită de vârstă pentru candidaturi. Într-o declarație făcută pentru AGERPRES, Pop a afirmat că “cei care se împotrivesc modificării Legii Academiei vizează, de fapt, sabotarea unirii” cu Academia Republicii Moldova.
Pop a dezvăluit că a decis să limiteze numărul mandatelor președintelui la două, stipulând că “nu voi candida din nou”. De asemenea, el a subliniat că va respecta regula de vârstă maximă de 75 de ani, o măsură menită să asigure un sistem de conducere mai proaspăt și mai dinamic în cadrul Academiei.
Controverse legislative
Declarațiile lui Pop vin pe fondul unei propuneri legislative care vizează modificarea Legii nr. 752/2001, act care reglementează organizarea și funcționarea Academiei Române. Propunerea a stârnit controverse în rândul parlamentarilor, senatorul USR Ștefan Pălărie criticând-o vehement. El a subliniat că “graba cu trecerea acestei legi” seamănă cu o “altă Ordonanță 13” și a acuzat că modificările ar putea deschide calea unor fapte cu iz penal care să fie incluse într-o legislație mai favorabilă.
În contrast, senatorul PSD Robert Cazanciuc, unul dintre inițiatorii propunerii, argumentează că actualele reglementări sunt insuficiente pentru o gestionare eficientă a patrimoniului Academiei. Cazanciuc a explicat că “inițiativa vizează o mai bună gestionare a patrimoniului, care este privat”, evidențiind necesitatea unei legislații actualizate care să permită Academiei să funcționeze optim.
Unirea dintre Academii
Un aspect important al declarațiilor lui Ioan-Aurel Pop este privința unirii Academiei Române cu Academia de Științe a Moldovei. Cele două instituții au emis o declarație comună în decembrie 2025, în care subliniază importanța consolidării identității naționale și a cooperării între cele două organisme academice. “Dispariția de facto a hotarului artificial de-a lungul Prutului nu este doar un deziderat politic, ci un proces îndelungat de reîntregire spirituală și culturală”, se menționează în document.
Pop a afirmat că prin cercetările și activitățile desfășurate, Academiile joacă un rol fundamental în apărarea valorilor românești, promovând limba, cultura și istoria națională. “Cele două Academii sunt arhitecții unității durabile, pregătind temelia pentru unirea politică a românilor”, a precizat președintele Academiei Române.
Reacții din partea clasei politice
Propunerea legislativă a stârnit reacții diverse din partea clasei politice. Senatorul Pălărie a avertizat că adoptarea acesteia ar putea conduce la “abuzuri și fapte care ar trebui să fie pedepsește, dar care ar putea fi șterse prin aplicarea legii cea mai favorabilă în justiție”. Acesta a subliniat că dorința de a modifica legea nu ar trebui să fie motivată de intenția de a proteja anumite persoane de răspunderea penală.
În timp ce Pălărie își exprimă îngrijorarea cu privire la posibilele consecințe negative ale noii legislații, Cazanciuc a insistat că este esențial pentru Academia Română să aibă un cadru legal care să îi permită o administrare eficientă a patrimoniului.
Astfel, dezbaterea din jurul Academiei Române și a viitorului acesteia continuă să genereze opinii contradictorii și să evidențieze tensiuni între diferitele structuri de putere din România și Republica Moldova. În centrul acestor dispută se află nu doar un aspect legislativ, ci și o dimensiune identitară profundă, care influențează relațiile dintre cele două state românești.
