Curtea de Apel Alba Iulia a decis, joi, să respingă cererea ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) de instituire a sechestrului asupra bunurilor familiei fostului președinte Klaus Iohannis. Instanța a considerat neîntemeiată solicitarea Fiscului, ceea ce înseamnă că Iohannis nu va fi constrâns să plătească cele 4,7 milioane lei pe care trebuie să le returneze statului, sumă ce include penalități și dobânzi pentru închirierea unui imobil din Sibiu.
Decizia luată de Curtea de Apel vine după ce, în noiembrie 2025, Tribunalul Sibiu a respins inițial aceeași cerere destinată recuperării daunelor datorate pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 din imobilul situat pe strada Nicolae Bălcescu, imobil ce a făcut parte din patrimoniul familiei Iohannis. Practic, președintele a pierdut definitiv în instanță acest bun, dar ANAF a insistat asupra recuperării închirierilor datorate.
Acuzațiile Fiscului
ANAF l-a notificat pe Klaus Iohannis în luna august 2025 cu privire la obligația sa de plată. Instituția argumentează că fostul președinte a refuzat să predea cheile imobilului. „Foștii proprietari și-au exprimat acordul pentru accesul AJFP Sibiu în spațiu, dar nu s-au implicat activ în acest demers”, a declarat ANAF, dând dovadă de o situație contractuală complicată.
Imobilul, pe care Iohannis l-a deținut între 1999 și 2016, a generat venituri considerabile pentru familia sa. Raiffeisen Bank a plătit în total peste 320.000 de euro pentru închirierea parterului acestuia. Este un aspect semnificativ, mai ales că, cu acești bani, fostul președinte a reușit să achiziționeze alte proprietăți, contribuind astfel la creșterea banilor din închirieri. Observatorii legali se întreabă dacă acest context economic a influențat deciziile instanței.
Decizii legale controversate
În anul 2015, Curtea de Apel Brașov a stabilit că imobilul a fost deținut nelegal de soții Iohannis, iar titlul de proprietate a fost radiat din cartea funciară în aprilie 2016. Aceasta a fost o lovitură strânsă în încercările familia Iohannis de a-și revendica drepturile asupra proprietății.
„Instanțele au decis că proprietatea a fost obținută prin metode nelegale. Totuși, în fața acestui nou context juridic, mă întreb care va fi următorul pas pe care ANAF îl va face pentru a recupera creanțele”, comentează un avocat specializat în domeniul imobiliar.
ANAF a invocat faptul că a preluat de facto jumătate din imobil în urma unei moșteniri vacante, ceea ce a dus la dobândirea dreptului de coproprietate. Autoritățile fiscale continuă să considere că Iohannis nu a respectat procedurile legale privind predarea bunului în discuție.
Ce urmează pentru Iohannis?
După decizia Curții de Apel, Klaus Iohannis se află într-o poziție favorabilă, dar tensiunea dintre fostul președinte și autorități rămâne palpabilă. Deși a scăpat de sechestru, datoriile către stat persistă și rămâne de văzut cum va gestiona această situație complicată, în contextul unui spinos conflict juridic.
Comunicatele oficiale din partea fostului președinte nu au fost încă furnizate, lăsând loc speculațiilor în rândul presei și al publicului. Cresc îngrijorările cu privire la imaginea publică a lui Iohannis în urma acestor evenimente legale, o imagine ce poate influența viitoarele sale angajamente politice.
Astfel, această decizie a instanței ridică noi întrebări cu privire la viitorul juridic al lui Klaus Iohannis și la faptul în ce măsură implicațiile financiare se vor răsfrânge asupra imaginii sale în societatea românească.
