Conform Digi24: România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro din Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza lipsei unui acord politic privind noua lege a salarizării. Eșecul depășește însă simpla pierdere a fondurilor europene, având consecințe extinse asupra economiei și stabilității țării, conform declarațiilor consilierului onorific al premierului interimar, Ionuț Dumitru, realizate la Digi24.
Blocaj politic și pierderi financiare
Principalul motiv invocat pentru blocarea plăților din PNRR este lipsa unui consens între partidele politice asupra mecanismului de stabilire a salariilor în sectorul public. Noua lege a salarizării este un element cheie pentru deblocarea unor tranșe de finanțare europeană, iar neadoptarea ei până la termenul stabilit a declanșat semnale de alarmă la nivel european.
Ionuț Dumitru a subliniat că pierderea celor peste 700 de milioane de euro nu este singurul risc. Statul român pierde, de asemenea, oportunitatea de a corecta inechitățile profunde care persistă în sistemul de salarizare din administrația publică. Aceste discrepanțe duc la demotivarea personalului și la ineficiență în prestarea serviciilor publice.
Pe lângă impactul direct asupra finanțării europene și asupra echității interne, blocajul politic actual poate avea un efect negativ asupra ratingului de țară. Agențiile de evaluare financiară internațională monitorizează cu atenție stabilitatea politică și capacitatea guvernanților de a implementa reforme structurale. Un eșec repetat în adoptarea unor legi esențiale poate genera nesiguranță și poate influența negativ deciziile investitorilor străini.
Inechități salariale și nevoia de reformă
Legea salarizării este un subiect sensibil, care afectează direct veniturile a sute de mii de angajați din sistemul bugetar. Discuțiile pe marginea acesteia au fost de multe ori polarizante, partidele politice având abordări diferite privind principiile de salarizare, grila de coeficienți și aplicarea sporurilor. Lipsa unui consens pe termen lung arată dificultatea depășirii intereselor de grup în favoarea unui proiect național coerent.
Potrivit lui Ionuț Dumitru, necesitatea unei reforme salariale este evidentă pentru a elimina discrepanțele salariale între diverse categorii de bugetari, discrepanțe care nu au întotdeauna o justificare obiectivă bazată pe responsabilități sau performanță. O astfel de reformă ar trebui să vizeze o mai bună corelare a salariilor cu nivelul de expertiză, cu complexitatea sarcinilor și cu importanța socială a postului ocupat.
Faptul că România nu reușește să finalizeze acest demers legislativ, crucial pentru accesarea fondurilor europene, ridică întrebări legate de capacitatea administrativă și de coordonarea politicilor publice. Consilierul premierului interimar a sugerat că pierderea fondurilor PNRR ar putea fi doar vârful aisbergului.
Statul român este obligat să finalizeze reformele stipulate în Planul Național de Redresare și Reziliență pentru a continua să beneficieze de finanțare. Următoarea evaluare a progresului implementării PNRR se apropie, iar lipsa unui acord pe legea salarizării va fi, fără îndoială, un punct negativ major.
La finalul lunii mai 2024, România a depus cererea de plată numărul 3 aferentă PNRR, evaluată la aproximativ 2,7 miliarde de euro, însă aceasta a fost supusă verificărilor la Comisia Europeană.
Sursa: Digi24
