România se confruntă cu o criză profundă în sistemul său de sănătate publică, accentuată de o finanțare insuficientă și de o utilizare ineficientă a resurselor. De peste un deceniu, sistemul sanitar românesc se află într-o situație de precaritate, astfel încât servicii esențiale comoară pentru sănătatea populației sunt adesea inaccesibile sau de slabă calitate. În contextul actual, când ne apropiem rapid de noi adâncituri ale problemei, economistul șef al Raiffeisen Bank România și consilier onorific al prim-ministrului, Ionuț Dumitru, aduce în discuție gravitatea situației și subliniază necesitatea unor reforme fundamentale.
Finanțarea sistemului de sănătate – un raport alarmant față de media europeană
Una dintre cele mai grave provocări ale sistemului sanitar românesc ține de nivelul de finanțare publică. Potrivit lui Ionuț Dumitru, cheltuielile publice dedicate sănătății în România reprezintă, în medie, doar 3,9% din PIB. Acest procent este mult sub media europeană de 6,8%, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere al resurselor alocate, țara noastră se află în urmă considerabil față de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. Această diferență nu este doar o cifră, ci se traduce direct în serviciile medicale oferite, în dotările medicale sau în frumusețea infrastructurii din spitale.
Din această cauză, pacienții români se confruntă, frecvent, cu liste de așteptare lungi, cu echipament învechit sau cu lipsa anumitor tratamente moderne. La nivelul politicilor de sănătate, această subfinanțare a fost întotdeauna un obstacol major în promovarea inovației și în asigurarea unor standarde de calitate acceptabile. Iar rezultatele nu întârzie să apară: mortalitate mai ridicată decât media europeană, urbanizare defectuoasă a sistemului și inechitate în accesul la servicii de sănătate, mai ales pentru categoriile vulnerabile.
Structura cheltuielilor – alocări ineficiente în contextul actual
Un alt factor critic indicat de Dumitru vizează modul în care sunt distribuite și gestionate resursele financiare. În condițiile în care fondurile sunt atât de limitate, o alocare eficientă ar putea să atenueze o parte din disfuncționalități, însă realitatea este diferită. În sistem, prevalează procese ineficiente, birocrație excesivă și un management defectuos, aspecte ce diluează impactul oricărui leu investit.
„România cheltuie puțin și ineficient în sănătate; accesul la terapii moderne rămâne limitat fără predictibilitate în finanțare”, a declarat Ionuț Dumitru, făcând referire la situația dificilă în care se află sistemul. Perspectivele pentru reforma sistemului sanitar și pentru creșterea calității serviciilor depind, în mare măsură, de capacitatea de a aloca resurse într-un mod mai strategic și de a combate birocrația inutilă.
Contextul politic și posibilitățile de reformă
Situația din domeniul sănătății nu poate fi ignorată, fiind strâns legată de latura politică și de deciziile guvernamentale. În ultimii ani, programul de reforme a fost adesea amânat sau inițiat superficial, iar rezultate evidente nu s-au materializat decât în pași mici, mai degrabă tactici decât strategici.
În prezent, conducerea țării are în față o serie de provocări majore: sporirea fondurilor alocate sănătății, crearea unui cadru legislativ stabil pentru finanțări predictibile și eficiente, precum și digitalizarea și modernizarea infrastructurii spitalicești. Toate aceste măsuri sunt cruciale pentru a crește nivelul serviciilor medicale și pentru a reduce inechitățile în acces.
Privind spre viitor, contextul european și experiențele altor state pot servi ca jaloane pentru reforme susținute și sustenabile. România trebuie să găsească echilibrul între creștere economică și investiții în sănătate, pentru ca, în final, cetățenii să beneficieze de servicii la standarde europene.
Ultimele evoluții indică o posibilă redresare, dar confruntarea cu realitatea economică și birocratică rămâne o provocare. România are nevoie de o viziune clară și de voință politică pentru ca, în anii ce vor urma, să se vadă rezultate concrete în sistemul public de sănătate, asigurând astfel o viață mai sănătoasă și mai sigură pentru toți cetățenii săi.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
