Iranul a transformate în ultimii ani într-un spațiu de supraveghere de masă, în care tehnologia de recunoaștere facială și monitorizarea digitală ating niveluri fără precedent. O investigație recentă dezvăluită de organizațiile Le Monde și Forbidden Stories scoate la lumină modul în care regimul de la Teheran folosește platforme avansate de identificare biometrică pentru a controla, urmări și reprima populația, într-un context internațional tot mai critic față de aceste practici.
Tehnologia de recunoaștere facială și controlul peste populație
Software-ul folosit, denumit FindFace, a fost dezvoltat de compania rusă NtechLab, cunoscută pentru aplicațiile sale de supraveghere utilizate inițial în Rusia. Acest sistem avansat poate identifica persoane din imagini sau videoclipuri, analizând date extrase de pe internet, rețele sociale sau camere CCTV, fie din spații publice, fie din zone private. Capacitatea de a crea profiluri individuale detaliate și de a construi o hartă socială a legăturilor între oameni îi oferă autorităților iraniene o armă puternică pentru a urmări și reprima disidența.
„Tehnologia permite crearea de profiluri și de o hartă socială a fiecărui individ, fiind capabilă să monitorizeze rapid mișcările și relațiile oamenilor, oriunde s-ar afla”, explică un expert în securitate digitală, sub protecția anonimatului. În realitate, aceste capacități sunt folosite pentru a identifica rapid participanții la proteste sau oameni care exprimă atașamente față de mișcările opoziției, chiar și în situații civile delicate.
Contracte ascunse și pericolul erorilor de identificare
Cu toate acestea, sistemul nu funcționează fără lacune. Documentele anchetei relevă că guvernul iranian a trasat contracte cu firme intermediare fictive pentru a masca achiziționarea software-ului, printre care se regăsesc două entități denumite generic „BPO”. Aceste companii au plătit milioane de riali pentru software, toate aceste tranzacții având loc în clandestinitate, pentru a evita transparența.
Ali, un expert iranian în securitate digitală, afirmă că „regimul nu vrea să lase urme. Nu există înregistrări, nici evidențe. Aceste companii de fațadă lucrează între ele, ajutându-se reciproc în mod constant, iar Ministerul Informațiilor sau Gărzile Revoluționare au propriile structuri pentru diversele activități de supraveghere.” Acest sistem în formă de cerc închis dictată de concertele de interese ale regimului face ca fiecare cetățean, de la tânăr la bătrân, de la bărbat la femeie, să fie urmărit.
Impactul asupra libertăților și erorile de identificare
Deși tehnologia nu este infailibilă, autoritățile par să fie mai preocupate de rezultat decât de acuratețe. Odată ce o persoană este înregistrată în bazele de date, riscul de a fi acuzată pe nedrept devine o realitate dureroasă. Specialistul Nima Fatemi subliniază cum această tehnologie schimbă radical modul în care statul reacționează la proteste și manifestații. „Dacă înainte trebuiau să trimită forțe pe stradă pentru a identifica manifestanții, acum pot înregistra totul, descărca videoclipuri din social media și identifica orice individ,” explică el.
În plus, accesul la toate camerele de supraveghere din Iran – de la cele din locuințe, magazine și restaurante, până la cele din stațiile de metrou – face ca orice copil, adolescent sau adult să fie urmărit în permanență. Baza de date cu fotografii din actele oficiale, precum pașapoarte și permise de conducere, completează această rețea informatică, oferindu-le autorităților un control aproape total asupra populației.
Un sistem care nu iartă erorile și riscul de abuzuri
În ciuda erorilor potențiale, implicit periculoase, regimul nu pare să fie preocupat de eventualele greșeli. „Chiar dacă sistemul poate identifica greșit, mulți oameni nevinovați riscă să fie prinși și supuși lucrărilor de interogatoriu sau detenției”, avertizează experții. Cu toate acestea, în contextul actual, după moartea liderului suprem Ali Khamenei, situația pentru opoziție s-a înrăutățit considerabil. Ali Khamenei a fost figura centrală a regimului iranian timp de decenii, și decesul său a accentuat instabilitatea, împingând autoritățile să devină și mai dure.
De la FIFA la sancțiuni internaționale
Compania rusă NtechLab, creatorul acestei tehnologii, nu e la prima utilizare controversată a produselor sale. În 2018, software-ul FindFace a fost folosit la Cupa Mondială FIFA din Rusia, iar ulterior în numeroase regiuni din Rusia, de către poliție și forțele de securitate. Începând din 2023, însă, compania se află sub sancțiuni din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, pentru că a sprijinit, în mod direct, încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv arestări și reprimări ale disidenților și opozanților lui Vladimir Putin.
Pe măsură ce Iranul își amplifică această economie de supraveghere, semnele indică faptul că sistemul de monitorizare al regimului devine din ce în ce mai sofisticat, dar și mai brutal. Într-un context internațional în care drepturile omului sunt din ce în ce mai fragile, aceste tehnologii deschid calea pentru un control totalitar, unde libertățile fundamentale riscă să fie sacrificate în numele „siguranței naționale”.
