Iranul blochează internetul pentru 48 de ore pentru a controla fluxul informațiilor despre proteste
În cel mai recent episod al represaliilor împotriva manifestațiilor masive din Iran, guvernul de la Teheran a ordonat întreruperea completă a accesului la internet pe întreg teritoriul țării, măsură care a durat peste 48 de ore până seara zilei de 16 octombrie. Conform agenției de monitorizare a internetului NetBlocks, care a urmărit în timp real situația, această blocare a început imediat după izbucnirea protestelor și a fost menită să împiedice răspândirea informațiilor și emoțiilor generate de demonstrații. La ora încheierii blocajului, ora locală a Iranului, accesul la internet a fost restabilit, însă impactul asupra comunicării internaționale și a publicului intern rămâne semnificativ.
O măsură drastică de ascundere a violenței și a cererilor legitime ale poporului iranian
Guvernul iranian a justificat această decizie prin necesitatea de a calma situația și de a preveni “diseminarea dezinformării” în condițiile în care protestele s-au extins rapid în mai multe orașe din țară. Cu toate acestea, kritikii și observatorii independenți văd în această blocare o încercare explicită de a ascunde violențele poliției, arestările în masă și apelurile la reformă ale populației. În ultimele săptămâni, s-au înmulțit mărturiile despre utilizarea excesivă a forței împotriva manifestanților, mulți dintre aceștia fiind tineri, studenți și membri ai comunităților minoritare, în condițiile în care regimul încearcă să-și păstreze controlul asupra informației și opiniei publice.
Contextul protestelor și răspunsul autorităților iraniene
Furia societății iraniene a fost alimentată de mai mulți factori: criza economică profundă, inflație galopantă, sancțiuni internaționale și nemulțumiri legate de libertățile civile și drepturile omului. Protestele au izbucnit începând cu sfârșitul lunii septembrie, originare în orașul Mashhad, însă s-au răspândit rapid în capitala Tehran și în alte mari centre urbane. Oamenii cer schimbări fundamentale, inclusiv sfârșitul regimului autoritar și o mai mare libertate de exprimare.
Reprezentanții majori ai regimului islamist au răspuns cu o forță considerabilă: intervenții ale poliției, arestări în masă și retorică dură despre “puci antiguvernamental”. Cumva, blocarea internetului a fost percepută de mulți ca o metodă de a domoli elanul protestatarilor și de a limita răspândirea informațiilor în străinătate, în timp ce lumea internațională reacționa prin condamnări fermă și solicitări de încetare a violențelor.
Impactul internațional și perspectivele de viitor
Rețelele sociale și internetul au jucat un rol crucial în mobilizarea și comunicarea în timpul acestor proteste, iar restricțiile asupra accesului la online au avut ca efect imediat reducerea vizibilității mișcărilor de protest pe scena internațională. Organizațiile pentru drepturile omului și statele occidentale au criticat dur măsurile autorităților iraniene, solicitând revenirea la normalitatea digitală și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Deși în prezent accesul la internet a fost reluat, consecințele blocajului persistă și vor afecta probabil modul în care informațiile despre demonstrații vor circula în următoarele săptămâni. În plus, întrebarea majoră rămâne dacă regimul iranian va adopta o abordare mai tolerantă, permitând dezbateri și proteste pașnice, sau dacă va continua să utilizeze măsuri represive pentru a păstra controlul.
Cu toate că autoritățile de la Teheran au redeschis temporar canalul digital, tensiunile sociale din Iran rămân foarte ridicate. Pe măsură ce lumea urmărește evoluția situației, o chestiune devine tot mai clară: atunci când opresiunea devine prea înaltă, oamenii nu încetează să caute să își exprime nemulțumirea, indiferent de cenzură și riscuri. În acest context, măsura de blocare a internetului, deși temporară, nu va putea opri curentul reformist și dorința de libertate a poporului iranian, care pare mai determinat ca niciodată să-și facă vocea auzită.
