România are nevoie urgentă de reducerea deficitului bugetar, avertizează guvernatorul BNR Mugur Isărescu
România trebuie să corecteze rapid deficitul bugetar dacă nu vrea să piardă tot ce a câștigat în ultimele luni — credibilitate, acces la piețele internaționale și rating de țară. Avertismentul a fost transmis joi de guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, care subliniază importanța menținerii echilibrului fiscal pentru stabilitatea și dezvoltarea economiei.
Reacția autorităților la evoluția deficitului
Romania a încheiat primele luni ale anului cu un deficit bugetar de 7,7%. În numai cinci luni, eforturile guvernamentale au dus la o reducere de circa 1,5% din PIB, o performanță destul de semnificativă, după cum afirmă și Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului. În contextul unui deficit în scădere, oficialii recunosc însă că măsurile de austeritate sau de reducere a cheltuielilor pot avea impact și asupra creșterii economice.
„Reducerea deficitului bugetar necesită un compromis, întrucât frânarea anumitor cheltuieli sau venituri poate tempera temporar creșterea economică”, explică Rădulescu. Totodată, el adaugă că această situație nu trebuie interpretată ca un semn de instabilitate, ci ca o strategie de consolidare fiscală, necesară pentru a evita pierderea accesului pe piețele financiare internaționale sau deteriorarea ratingului de țară.
Provocările din trecut și lecțiile învățate
Mugur Isărescu rememorează începuturile de după 1990, când România a avut dificultăți în a relua relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI), după perioada în care regimul comunist plătise datoria externă, dar în moduri care au izolat țara de capitalurile internaționale. „N-am avut datorii externe la început, dar nu ne mai împrumuta nimeni, pentru că politica anterioară ne izolase complet de lumea financiară globală”, rememorează guvernatorul.
El amintește că în anii de tranziție, România a trebuit să își refacă relațiile cu FMI, fiind una dintre puținele țări comuniste membre ale fondului. “Pentru România, refacerea acestor relații a fost un proces dificil, dar esențial pentru stabilitatea economică și reintrarea pe piețele internaționale”, explică Isărescu.
Provocări și perspective economice
În condițiile actuale, oficialii recunosc că reducerea deficitului bugetar are și efecte temporare asupra creșterii economice. Însă, speră că orice scădere a consumului va fi compensată sau de investiții necesare, sau de scăderea deficitului extern, ceea ce ar fi un semn de stabilizare pe termen lung.
„O scădere temporară a cheltuielilor și a consumului este normală în procesul de consolidare fiscală”, afirmă Rădulescu. “Dacă această scădere este susținută de investiții în domenii strategice, vom putea vedea peste câteva luni o creștere economică sănătoasă și durabilă”, adaugă oficialul BNR.
Impactul asupra piețelor și a credibilității
Experiența recentă a României arată cât de important este ca țara să păstreze o stabilitate fiscală solidă pentru a-și menține poziția de încredere pe piețele externe. Pierderea credibilității sau scăderea ratingului de țară pot duce la creșteri ale costurilor de împrumut și la dificultăți în accesarea capitalurilor necesare pentru dezvoltare.
„Dacă nu gestionăm corect deficitul, riscăm să pierdem tot ce am câștigat în ultimul an: încrederea investitorilor, accesul la finanțare ieftină și stabilitatea economică”, avertizează Mugur Isărescu.
Guvernatorul confirmă că, deși eforturile de stabilizare sunt dureroase pe termen scurt, acestea sunt esențiale pentru a menține România pe o traiectorie de creștere sănătoasă și durabilă. În timp ce unele măsuri pot încetini ritmul de dezvoltare, ele sunt considerate o investiție pentru viitor, dacă vor fi implementate cu prudență și cu focus pe investiții strategice.
