Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a avertizat asupra vulnerabilităților economice ale țării și a presiunilor exercitate asupra finanțelor publice, în cadrul conferinței The Economist, desfășurată la București. În centrul discursului său s-au aflat dificultățile structurale ale economiei românești și impactul conflictelor internaționale asupra prețurilor energiei, aspecte care trebuie gestionate cu atenție pentru a evita deteriorarea mai gravă a situației financiare.
Situația extrem de delicată a finanțelor publice și vulnerabilitățile structurale
Mugur Isărescu a clarificat că, în ciuda unei reputații de reziliență, economia României se confruntă cu presiuni tot mai mari cauzate de cheltuieli bugetare ridicate. El a subliniat că, deși creșterea economică a fost moderată, susținută de investiții și fonduri europene, acestea nu sunt suficiente pentru a contracara vulnerabilitățile de fond ale țării. “Situația finanțelor publice se lovește de presiuni cauzate de cheltuieli bugetare ridicate”, a afirmat Isărescu.
El a avut un discurs clar și serios, menționând că România trebuie să continue ajustările fiscale și investițiile strategice pentru a menține stabilitatea și a profita de Oportunitățile de pe piața europeană. Cu toate acestea, aceste eforturi sunt condiționate de capacitatea de a gestiona deficitul de cont curent, dezechilibrele fiscale și sensibilitatea la condițiile financiare internaționale, adăugând că “economia românească trebuie să se convergă tot mai mult cu celelalte economii europene”.
Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra prețurilor energiei
Un alt subiect atent abordat de guvernatorul BNR a fost conflictul în desfășurare din Orientul Mijlociu. Acesta a atras presiuni asupra prețurilor energiei, ceea ce poate avea consecințe grave asupra economiei românești și nu numai.
“Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să pună presiuni ridicate asupra prețurilor energiei și are potențialul de a deteriora redresarea economică”, a explicat Isărescu. El a adăugat că, dacă acest conflict va persista, impactul asupra economiilor regionale și globale s-ar putea resimți dureros, afectând inclusiv inflația și puterea de cumpărare a populației.
În acest context, guvernatorul a reafirmat necesitatea continuării ajustărilor fiscale, chiar dacă inflația accelerează, pentru a evita o criză mai amplă. “Când inflația crește, puterea de cumpărare a consumatorilor se erodează și riscurile de criză cresc”, a punctat Isărescu.
Oалинța încrederea investitorilor și rolul BNR în stabilitate
Mugur Isărescu a accentuat rolul esențial al Băncii Naționale în păstrarea stabilității macroeconomice, în contextul unei piețe internaționale tot mai inflamate și volatile. El a menționat că deciziile monetare se bazează pe o analiză profundă a situației interne și internaționale, în încercarea de a menține un echilibru delicat.
“Banca Centrală trebuie să mențină o poziție fermă pentru a ancoră inflația conform așteptărilor și pentru a păstra încrederea investitorilor”, a spus guvernatorul. Poziția externă a României, cu un sold al plăților favorabil, susține această strategie, dar nu este suficientă dacă nu există încredere constantă.
Acest lucru se reflectă și în eforturile de păstrare a rezervelor internaționale, considerate un buffer esențial pentru a face față eventualelor turbulențe. Isărescu a subliniat că rolul central al BNR nu este acela de a elimina incertitudinea, ci de a evita transformarea acesteia în instabilitate, ceea ce ar putea avea consecințe negative pe termen lung pentru economie.
La începutul acestei săptămâni, în București, s-a desfășurat prima ediție a Economist România Government Roundtable 2026, reuniune care adună lideri politici, oficiali și oameni de afaceri din întreaga regiune. Evenimentul își propune să discute cele mai importante teme legate de stabilitatea, securitatea și dezvoltarea economică a Europei de Sud-Est, în contextul geopolitic complex actual.
Încheind discursul, Mugur Isărescu a reiterat necesitatea unei abordări echilibrate și predictive, în care guvernanții și instituțiile financiare trebuie să colaboreze pentru a menține stabilitatea și a construi o temelie de încredere durabilă, atât pe plan intern, cât și internațional.
Sursa: HotNews