UE ia în considerare etichetarea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice drept organizație teroristă, ca răspuns la protestele din Iran
Ministerul italian de externe anunță o măsură dură împotriva Iranului, pregătind terenul pentru o decizie istorică în Uniunea Europeană. La finalul unei săptămâni marcate de violențe și proteste în masă în întregul Iran, ministrul italian al afacerilor externe, Antonio Tajani, a declarat luni că va propune joi colegilor săi din UE includerea Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (CGRI) în lista organizațiilor teroriste. Anunțul vine într-un context internațional tot mai alarmant, pe fondul reacției Uniunii Europene la seria de manifestații care au zguduit regimul de la Teheran.
Decizia ar putea reprezenta un moment de cotitură în politica externă europeană față de Iran
Propunerea lui Tajani vine după o perioada de escaladare a tensiunilor internal și internaționale. Protestele, declanșate inițial în septembrie pentru a denunța moartea unei tânăr Iraniene aflate în custodia poliției morale, au degenerat în demonstrații de amploare împotriva regimului islamic. În aceste momente, forțele de ordine au reacționat cu violență, provocând numeroase victime, inclusiv victime civile, după estimări ale grupurilor pentru drepturile omului. Răspunsul dure al autorităților iraniene a condus la o reacție tot mai vehementă a comunității internaționale, inclusiv din partea Statelor Unite și Uniunii Europene.
Decizia de a include CGRI pe lista organizațiilor terroriste nu este una ușor de luat, însă este considerată de oficiali ca fiind o etapă esențială în sprijinul populației iraniene, dar și ca un semnal clar pentru Teheran. “Pierderile suferite de populaţia civilă în timpul manifestaţiilor de protest necesită un răspuns clar”, a precizat Tajani, indicând că UE dorește să arate solidaritate cu mișcările de protest și să exercite presiuni asupra regimului iranian pentru a înceta represiunea.
Contextul internațional și implicațiile deciziei europene
Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, considerat de mulți ca fiind coloana vertebrală a regimului de la Teheran, are o influență semnificativă atât în politica internă, cât și în cea externă a Iranului. Înființat în 1979, după Revoluția islamică, și integrat în structura statului iranian, CGRI controlează sectoare cheie precum economie, apărare și politică externă. În ultimii ani, însă, a fost acuzat de implicare în activități destabilizatoare în regiune, cum ar fi sprijinul acordat grupărilor și mișcărilor armate din Irak, Siria și Yemen. În plus, a fost vizat de sancțiuni internaționale și implicat în numeroase scandaluri legate de activități militare clandestine.
Pentru UE, decizia de a include CGRI pe lista organizațiilor teroriste are o semnificație strategică, dar și politică. Ea reflectă dorința de a susține protestele interne din Iran și de a constrânge conducerea de la Teheran să-și reamintească angajamentele internaționale. Cu toate acestea, o astfel de măsură nu vine fără riscuri, având în vedere repercusiunile pe plan diplomatic, dar și potențialul de a agrava tensiunile cu Iranul, care de ani de zile cere ridicarea sancțiunilor și reimplicarea în acordul nuclear.
Reacțiile și viitorul deciziei europene
Reacțiile din Iran au fost, ca de obicei, vehemente. Oficialii de la Teheran au catalogat anunțul drept o “provocare inutilă” și au avertizat că orice agresiune a comunității internaționale va fi întâmpinată cu măsuri reciproce. În același timp, protestele au continuat să își arate forța, iar populatia, fiind tot mai frustrată de represiuni și criza economică accentuată, cere schimbări radicale în conducerea țării.
Pentru moment, decizia finală aparține Comisiei Europene și Consiliului European, care trebuie să analizeze în detaliu aspectele legale și geopolitice ale unei astfel de măsuri. O eventuală includere oficială a CGRI pe lista organizațiilor teroriste ar putea avea un impact semnificativ asupra relațiilor diplomatice și economice ale UE cu Iranul, dar și asupra modului în care comunitatea internațională abordează criza din Iran.
Mai mult ca oricând, acest episod semnalează o schimbare în modul în care europenii doresc să răspundă unei crize umanitare și geopolitice de amploare. Cu răbdarea la limită și cu tensiuni tot mai accentuate, decizia de joi a UE va marca probabil o etapă crucială în evoluția relațiilor cu Iranul și în modul în care comunitatea internațională gestionează protestele și represaliile din această țară. O eventuală decizie de a sancționa oficial CGRI ar putea fi, astfel, un semnal clar că Europa își asumă un rol mai ferm în susținerea drepturilor omului și stabilitatea regională.
