Iurie Leancă își asumă responsabilitatea în dosarul fraudei bancare
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că regretă că nu a demisionat la timp în contextul fraudelor bancare care au marcat țara. Această afirmație a fost făcută ieri, în cadrul primei ședințe de judecată din acest an, în care Iurie Leancă a fost audiat ca martor al apărării în procesul lui Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat. Leancă subliniază că este esențial ca acțiunile sale din perioada 2013-2014 să nu fie uitate.
„Pe frauda bancară pot să-mi reproșez doar că nu mi-am dat demisia la timp. Dimensiunea reală este că guvernul urmează să vină cu garanții, discuția a început în iunie, ca o soluție”, a declarat Leancă în fața instanței, aducând în discuție momentul critic în care autoritățile au fost forțate să intervină în sistemul bancar.
Atacuri raider și actori din umbră
Leancă a sugerat că atacurile raider din sistemul bancar ar fi avut loc mai devreme decât se credea și a insinuat că nu doar Ilan Șor a beneficiat de pe urma lor. „Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat. Așa-zisele atacuri raider au început în 2011, iar în spate au fost actori din Republica Moldova și din afară”, a declarat el. Cu toate acestea, Leancă a refuzat să ofere nume sau detalii suplimentare, lăsându-le investigatorilor sarcina de a descoperi adevărul.
Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a intervenit, afirmând că Leancă nu a primit niciodată indicații din partea clientului său. „Dumnealui a confirmat că nu a primit careva indicații de la Vladimir Plahotniuc, dat fiind contextul politic”, a subliniat Rogac, evidențiind că multe dintre instituțiile din sectorul financiar erau atribuite Partidului Liberal Democrat.
Punctul de vedere al procurorului
Procurorul de caz, Alexandru Cernei, a contestat relevanța declarațiilor lui Leancă, considerându-le irelevante pentru probele esențiale ale dosarului. „A vorbit doar despre acțiunile sale post-factum, fără a aduce detalii despre activitățile lui Plahotniuc sau ale altor implicați”, a adăugat Cernei, sugerând că martorul nu a oferit informații concrete care să ajute la lămurirea cazului.
Fostul viceguvernator al BNM, Ion Sturzu, și artur Gherman, fost președinte al CNPF, au avut poziții similare, afirmând că nu au fost subiecți la indicațiile lui Plahotniuc. În schimb, zvonurile au fost aruncate înspre PLDM, care conducea la acea vreme, că ar fi avut un rol activ în exloatarea situației.
Un episod tulbure în istoria financiară a Moldovei
Un alt moment cheie menționat de Leancă a fost presiunea politică resimțită în vara anului 2014, când Guvernul a trebuit să decidă rapid asupra oferirii unor garanții de stat pentru a stabiliza sistemul bancar. Deși el nu a fost de acord cu această măsură inițial, Leancă a recunoscut că în discuțiile ulterioare, toți liderii alianței au fost de acord cu decizia de a oferi suport financiar.
La doar o săptămână după această întâlnire, Guvernul Leancă și-a asumat răspunderea pentru un pakete de legi care a permis emiterea garanțiilor de stat, la scurt timp duceând la o criză financiară majoră, în care au fost implicate Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Iurie Leancă este, de asemenea, vizat într-un alt dosar care implică concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, provocând o devalorizare considerabilă a bunurilor publice.
Pe fondul unei istorii financiare tulbure, audierile continuă să ridice întrebări complicate despre transparență, responsabilitate și impactul politic în Moldova.
