Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, a adus în dezbatere publică o serie de propuneri pentru reformarea legilor justiției, accentuând în special reducerea puterii președinților de instanțe și propunând o alegere democratică a membrilor colegiilor de conducere. Declarațiile sale din cadrul emisiunii „Tema Zilei”, difuzată vineri seară pe TVR Info, au aprins o dezbatere aprinsă în mediul juridic și politic, relevând un set de idei ce ar putea schimba fundamental modul de organizare și conducere a sistemului judiciar din România.
### Reducerea autorității președinților de instanțe: o nevoie sau o riscuri?
Una dintre cele mai discutate propuneri făcute de judecătoarea Moroșanu vizează diminuarea atribuțiilor președinizilor de instanțe, cei care, în prezent, dețin un control semnificativ asupra activității din cadrul curților și tribunalelor. ,,Puteri reduse pentru președinții de instanțe” reprezintă o idee radicală, dar susținută de argumente în contextul actual al reformei sistemului judiciar. În opinia ei, această măsură ar duce la o mai mare transparență și ar diminua riscul de concentrat excesiv de putere în mâinile unui singur individ, ceea ce ar putea înlesni corupția sau arbitrarul administrativ.
Aceasta fusese, de altfel, una dintre criticile aduse actualei structuri, unde președinții de instanțe au un cuvânt important în stabilirea agendei și în luarea deciziilor administrative, îngreunând transparența și, uneori, independența judecătorilor obișnuiți. De altfel, această propunere a fost exprimată în contextul discuțiilor mai ample despre reforma legislativă menită să democratizeze și să eficientizeze managementul instanțelor, asigurând o separare mai clară a puterilor și responsabilităăților.
### Alegerea colegiilor de conducere prin vot democratic: o soluție pentru independență?
Un alt punct important adus în discuție de judecătoarea Moroșanu este reluarea procedurii de alegere a membrilor colegiilor de conducere ai instanțelor, prin vot democratic. În prezent, aceste funcții sunt desemnate mai ales prin numire sau numire administrativă, ceea ce, conform multor specialiști, limitează impresionant autonomia și responsabilitatea efectivă a magistratilor în conducerea sistemului.
„Propunem ca membrii colegiilor de conducere să fie aleși prin vot liber și secret, de către întreg personalul instanțelor”, a declarat Moroșanu. În opinia sa, această modificare ar putea întări autonomia judecătorilor, dar și transparența procesului decizional, eliminând suspiciunile de influență politică sau de interese personale. De altfel, această reformă a fost cerută în mai multe ocazii ca fiind esențială pentru consolidarea independenței justiției și pentru garantarea unui sistem mai democratic și responsabil.
### Contextul reformelor, provocări și reacții
Propunerile judecătoarei Moroșanu vin într-un context agitat, în plină dezbatere privind legile justiției, care a fost intens contestat atât din rândul magistraților, cât și al partidelor politice. În ultimele luni, reformele initiate de Coaliția de guvernare au fost criticat pentru percepția de blocaj sau de interferență asupra independenței sistemului judiciar, ceea ce a generat tensiuni între puterile Statului.
Departe de a fi simple sugestii, aceste propuneri indică o dorință de recalibrare a echilibrului de putere în cadrul sistemului judiciar, încercând să limiteze riscurile de autoritarism și influențări externe. Mulți experți apreciază că, dacă vor fi implementate, aceste măsuri pot reprezenta un pas important în direcția unui sistem mai transparent și mai responsabil.
Pe de altă parte, există și reacții rezervate, mai ales din partea celor care consideră că reducerea autorității președinzilor sau schimbarea modalității de alegere a conducătorilor ar putea duce la instabilitate sau dezinvolturi administrative. În orice caz, dezbaterea este departe de a fi încheiată, iar opinia mediului judiciar rămâne împărțită.
### O perspectivă spre reformare și responsabilizare
Reformele dorite de judecătoarea Moroșanu nu par a fi doar simple ajustări, ci un semnal clar că sistemul judiciar românesc are nevoie de o viziune nouă, mai democratică și mai responsabilizată. În timp ce unele propuneri pot fi percepute ca riscante, ele indică preocuparea pentru consolidarea independenței și transparenței în rândul magistraților, factori esențiali pentru încrederea publicului în justiție.
Deși implementarea acestor idei va necesita dezbateri suplimentare, consultări și, poate, încercări pilot, primii pași deja s-au făcut. În contextul actual, nu doar reforma legilor, ci și o schimbare de mentalitate în rândul celor care gestionează justiția reprezintă o aspirație aproape inevitabilă pentru un sistem mai echitabil și mai credibil. În lumina acestor inițiative, următoarele luni vor fi decisive în conturarea unui sistem judicial adaptat vremurilor și a standardelor democratice europene.
