Judecătorul Cosmin Grossu Sterea, controversaţi în procesul de numire la conducerea Tribunalului Bucureşti, a primit o lovitură neaşteptată din partea Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti. Decizia provocatoare privind numirea acestuia la cea mai înaltă poziţie din instanţă s-a transformat într-un adevărat scandal juridic, iar judecătorii contestatari acuză lipsa de experienţă managerială ca fiind un pericol pentru funcţionarea corespunzătoare a Tribunalului.
### Contestare și reacții la numirea controversată
Tensiunile au început după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a delegat pe Celoi Sterea la conducerea Tribunalului Bucureşti în 21 ianuarie, pentru o perioadă determinată, în mod obișnuit, fiind considerat un pas procedural în numirea oficială a noului șef. Însă, doar după trei săptămâni, un alt judecător a ales să depună o contestație împotriva deciziei colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti. Această acţiune a venit ca o reacţie la numirea lui Cosmin Grossu Sterea, despre care criticii spun că este lipsit de experienţa managerială necesară pentru a conduce o instanţă de asemenea amploare.
Deși numirea sa a fost aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, judecătorii contestatari consideră că numirea nu a fost făcută în condiţii adecvate, argumentând că „experienţa managerială nu poate fi înlocuită cu simple colaborări sau delegări temporare”. Criza actuală a readus în prim-plan dilema procesului de selecție și promovatărea judecătorilor pentru funcțiile de conducere, motivele pentru care criticii solicită o mai mare transparență și responsabilitate în aceste decizii.
### Fundal și controverse legate de numirea judecătorului
Cosmin Grossu Sterea a fost propus la șefia Tribunalului Bucureşti după o scurtă perioadă în care s-a aflat în funcţie, iar numirea sa a fost efectuată în contextul unor schimbări de strategie administrative vizând modernizarea şi eficientizarea instanţei. Cu toate acestea, lipsa experienţei în management a stârnit îngrijorare în rândul unor judecători, colegi și observatori în sistemul judiciar. Aceștia susțin că pentru un asemenea post sunt necesare competenţe specifice, precum gestionarea resurselor, coordonarea echipei și gestionarea conflictelor interne, aspecte unde domesticul lui Sterea nu are o experienţă relevantă.
Reacția judecătorului contestatar a fost fermă: „În condițiile în care instanța are nevoie de un conducător cu o experiență verificată în domeniu, această numire pare una politică, mai degrabă decât una bazată pe merite profesionale.” În același timp, au fost aduse în discuție presiuni din partea unor forțe nevăzute, suspectate că ar fi influențat procesul decizional, un trend îngrijorător în contextul în care sistemul judiciar caută reforme și consolidare a încrederii publice.
### Perspective și urmări
În timp ce Curtea de Apel București se află în centrul unei crize de credibilitate, varianta contestatarului continuă să examineze pașii legali pentru a contesta oficial numirea. În același timp, CSM rămâne sub presiune, fiind nevoit să justifice procesul decizional și criteriile de selecție pentru posturile de conducere în instanțele superioare.
Deocamdată, decizia finală nu a fost luată, iar spectrul pe termen mediu este plin de incertitudini. În condițiile în care sistemul judiciar traversează momente de profundă criză de încredere, această dispută privind conducerea Tribunalului București riscă să amplifice tensiunile și să submineze eforturile de reformă. Rămâne de văzut dacă, pe termen lung, numirea în sine va fi reconsiderată sau dacă se va impune un nou model de selecție și responsabilizare a celor care conduc justiția din România.
