Tăierea normei de hrană: măsură controversată propusă de Finanțe
Secretarul de Stat la Finanțe, Daniela Pescaru, a sugerat tăierea normei de hrană în cadrul ședinței coaliției de luni, 16 februarie, de la Palatul Victoria. Această propunere a stârnit imediat reacții, atât din partea liderilor politici, cât și din partea militarilor afectați. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat că măsura se va aplica „pentru toată lumea”, făcând referire atât la civili, cât și la membri ai structurilor de apărare și ordine publică.
Impactul financiar estimat al acestei măsuri este considerabil, ajungând la aproximativ 2,4 miliarde de lei. Hunor a precizat că din această sumă, aproape o treime provine din Ministerul Apărării și Ministerul de Interne, ceea ce se traduce într-un deficit de aproximativ 800 de milioane de lei. Aceasta ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea cheltuielilor publice și la modul în care aceste reduceri vor afecta servicii esențiale.
Reacții din partea Ministerului Apărării
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, s-a declarat ferm împotriva eliminării normei de hrană a militarilor. „Eu, ca ministru al Apărării, nu voi semna un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române. Această normă există din vremea lui Cuza și este esențială pentru menținerea condițiilor de hrană adecvate în funcție de activități”, a afirmat Miruță.
Acesta a subliniat că norma de hrană nu este doar o formă de suport, ci un element crucial pentru buna funcționare a activităților Ministerului Apărării, fiind utilizată de aproximativ 70% dintre angajați. „Reducerea cheltuielilor se poate face, dar nu prin tăierea normei de hrană sau a salariilor”, a adăugat ministrul, lăsând să se înțeleagă că există alte zone în care se pot realiza economii fără a afecta personalul militar.
Tăieri prevăzute în alte sectoare
În timp ce propunerea de tăiere a normei de hrană stârnește controverse în sectorul apărării, Guvernul condus de Ilie Bolojan urmărește să facă economii și în alte domenii. Bolojan și-a exprimat speranța de a reduce cheltuielile bugetare cu trei miliarde de lei în acest an.
La Sănătate, guvernul a decis să renunțe la planurile de tăiere cu 10% a bugetului pentru personalul spitalelor și al serviciilor de ambulanță. Însă, Ministerul Sănătății va implementa o reclasificare a spitalelor și va introduce criterii de performanță. Aceste măsuri ar putea preveni scăderea calității serviciilor de sănătate și a resurselor umane esențiale.
În domeniul educației, rectorii universităților nu vor fi obligați să facă tăieri bugetare până la sfârșitul lunii iunie, ceea ce oferă o fereastră temporară pentru ajustări financiare. Coaliția guvernamentală a convenit că instanțele de învățământ superior vor avea timp să își ajusteze bugetele înainte de noul an universitar, care debutează pe 1 octombrie.
Până acum, toate aceste măsuri unesc în jurul lor opinii divergente, tensionând relațiile dintre diferitele structuri guvernamentale. Oare vor reuși liderii coaliției să gestioneze aceste dificultăți fără a provoca unrest în rândul angajaților din sectorul public? Numai timpul va spune în ce direcție se va îndrepta România în contextul acestor schimbări.
