Piața laptelui crud din București în regres: merele concurenței din supermarketuri și complexitatea comercializării directe
Automatele de vânzare a laptelui crud, odinioară o soluție zilnică pentru consumatorii din Capitală, au devenit rare în peisaj. În prezent, Bucureștiul mai găzduiește doar 17 de astfel de aparate, cele mai multe în sectoarele 2 și 3, în timp ce în Sectorul 1 nu mai există niciunul, iar în Sectorul 5, doar unul în Piața Rahova. De-a lungul anilor, peste 50 de automate au fost închise, o tendință alimentată atât de schimbările din comportamentul consumatorilor, cât și de provocările logistice ale relației directe între fermieri și public.
Automatele de lapte: o nișă în declin și o comunicare dificilă pentru consumatori
Producătorii locali și operatorii de automatele de vânzare plantează în mod direct problema sensibilizării publicului cu privire la beneficiile laptelui crud. Concret, un lider al pieței, Agroindustriala Pantelimon, deține patru astfel de aparate și produce zilnic circa 5.000 de litri de lapte (din aproximativ 500 de animale), dar preferă să vândă pe larg prin rețele comerciale, nu prin automate. „Oamenii nu înțeleg că ce are termen de valabilitate mic este viu și sănătos”, explică un reprezentant al companiei, dând de înțeles că percepția publică și standardele de siguranță reprezintă obstacole majore.
Pentru mulți producători, automatele reprezintă un canal de vânzare secundar, mai ales în contextul prețurilor competitive din supermarketuri. Spre exemplu, laptele pasteurizat sub mărcile retail poate coborî până la 5 lei per litru, în timp ce laptele crud, de calitate, costă aproximativ 7 lei, fiind perceput ca un produs mai autentic, însă mai dificil de comercializat. Pe fondul costurilor crescute de producție, cauzate de explozia tarifelor la energie, motorină și salarii, fermierii se confruntă cu o situație dificilă. „Motorina a ajuns la 8 lei litrul, forța de muncă s-a scumpit, la fel și energia, iar noi am rămas cu același preț ca acum șapte ani, de 2 lei litrul către procesatori”, adaugă un crescător din zona Bucureștiului.
Automatele, o oportunitate sau o simplă prezență de brand?
Automatele devin mai mult o modalitate de a-și arăta prezența în comunitate și de a întări încrederea consumatorilor în calitatea produselor proprii. Agroserv Măriuța, unul dintre cei mai cunoscuți jucători pe această piață, operează patru automate, amplasate strategic în apropierea fermei din Urziceni și a altor localități limitrofe. În medie, aceste aparate vând 100 de litri de lapte crud zilnic, o cifră mică în comparație cu volumul de peste 40.000 de litri de lapte pe zi produs în fermă, dar considerată o legătură directă cu comunitatea.
Co-fondatoarea Lăptăria cu Caimac, Mădălina Cocan, explică clar relevanța acestor canale: „Vânzarea de lapte crud prin automate nu reprezintă un obiectiv în sine pentru companie. Prioritatea noastră este valorificarea laptelui prin produse lactate și livrarea de lapte bazată pe filozofia B2B, către alți procesatori.” Ea adaugă că planurile pentru 2026 vizează extinderea cu încă unul sau două automate, păstrând însă același principiu: proximitate față de fermă și acces direct pentru consumatori.
Însă, familiarizarea consumatorilor cu diferențele dintre laptele provenit direct din fermă și cel cumpărat prin intermediari rămâne o provocare majoră. Automatele sunt verificate și autorizate de Autoritatea Sanitar Veterinară, iar trasabilitatea și transparența devin elemente-cheie în menținerea credibilității în această piață de nișă.
O tendință de recul în alte zone ale țării
Declinul numericului de automate nu este un fenomen limitat la București. În alte județe precum Ialomița, Prahova sau Constanța, numărul a scăzut, fiind înlocuit sau redus în ultimii ani, deși în zone precum Cluj, Iași sau Arad, aparatele continuă să funcționeze în număr relativ mare, respectiv 43, 25 și 18. Această diferență regională sugerează că atmosferele economice, culturale și infrastructurale influențează modul în care fermele mici și medii pot valorifica direct laptele către comunitate.
Între toate aceste cifre și trenduri, se conturează o imagine complexă: deși piața automatelor de lapte crud poate fi percepută ca o nișă scăzută în dimensiune și influență, ea rămâne un simbol al autenticității, trasabilității și al apropierii de comunitate. În condițiile în care costurile pentru fermieri cresc, iar preferințele consumatorilor se îndreaptă spre produse naturale, regulate și transparente, dezvoltarea acestui segment va necesita nu doar investiții, ci și un efort continuu de educare și transparență. În perspectiva medierii unei culturi a siguranței și autenticitații, automatele de lapte vor continua să joace un rol important, chiar dacă mai modest, în ecosistemul lactatelor românești.
Sursa: Economica
