Guvernul din El Salvador a stârnit controverse majore la nivel internațional după ce a legiferat condamnarea pe viață a copiilor începând cu vârsta de 12 ani. Măsura, adoptată în numele luptei împotriva criminalității, a atras critici vehemente din partea organizațiilor pentru drepturile omului, care o consideră o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale ale omului.
Amendamente constituționale controversate
Președintele Nayib Bukele a promulgat o serie de amendamente constituționale care permit condamnarea pe viață a minorilor de peste 12 ani, în cazul comiterii infracțiunilor grave, precum crimă, viol sau complicitate la acestea. Noua lege extinde și sfera de aplicare a pedepsei maxime – care până recent era de 60 de ani pentru adulți – la persoanele acuzate de „terorism”, categorie în care sunt incluși membri ai organizațiilor criminale. Aceste modificări vin pe fondul unei serii ample de reforme constituționale inițiate de Bukele în ultimii ani.
În 2021, președintele a înlocuit judecătorii Curții Constituționale cu magistrați considerați loiali. Ulterior, a eliminat limitele de realegere, deschizând calea pentru menținerea sa la putere pe termen nelimitat. Mandatul prezidențial a fost, de asemenea, extins de la cinci la șase ani. Noua lege reflectă strategia de combatere a criminalității lansată în 2022, când autoritățile au instituit starea de urgență pentru a lupta împotriva bandelor. Aceasta a fost prelungită de zeci de ori și rămâne în vigoare.
Reacții și critici din partea organizațiilor internaționale
Organizațiile pentru drepturile omului au criticat dur noile prevederi, subliniind faptul că acestea încalcă convențiile internaționale privind drepturile copilului. Ele trag un semnal de alarmă cu privire la condițiile din închisori și la lipsa de transparență a proceselor. Peste 90.000 de persoane au fost arestate de la instituirea stării de urgență, iar peste 1% din populația țării se află în detenție.
În multe cazuri, susțin organizațiile, arestații sunt plasați în arest preventiv fără acces real la avocați, iar procesele sunt amânate ani de zile sau se desfășoară în regim de „procese de masă”. Potrivit ONG-ului Socorro Juridico Humanitario, peste 500 de persoane au murit în detenție de la introducerea stării de urgență, majoritatea fără a fi fost judecate. Datele indică faptul că aproximativ 94% dintre cei decedați nu erau membri dovediți ai unor bande. O parte dintre decese ar fi fost cauzate de violență fizică, iar altele de lipsa de îngrijire medicală.
Popularitatea lui Nayib Bukele și controversa legată de măsurile dure
Guvernul susține că măsurile au dus la o scădere drastică a criminalității și la dispariția bandelor de pe străzi. Popularitatea lui Bukele rămâne extrem de ridicată, sondajele indicând un nivel de susținere de peste 90%. Cu toate acestea, investigații recente ridică semne de întrebare privind amploarea abuzurilor. O analiză publicată de cotidianul El Pais sugerează că cel puțin 33.000 dintre cei arestați nu erau înregistrați ca membri ai unor bande la momentul reținerii, iar motivele arestării rămân neclare.
În fața criticilor, președintele salvadorean și-a apărat deschis politica. „Nu-mi pasă dacă mă numiți dictator. E mai bine decât să vezi salvadorieni uciși pe străzi”, declara acesta într-un discurs din 2025. Noua lege privind condamnarea pe viață a minorilor adâncește dezbaterea internațională privind echilibrul dintre securitate și respectarea drepturilor fundamentale, într-un stat care a devenit un model controversat de concentrare a puterii.
