Curtea Constituțională validează legea pensiilor magistratilor cu 6 voturi la 3
Judecătorii Curții Constituționale au decis miercuri, în urma a cinci amânări, că legea ce prevede creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați și reducerea cuantumurilor pensiilor de serviciu este constituțională. Decizia, adoptată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, pavează drumul pentru ca proiectul inițiat de Guvernul Bolojan să fie trimis președintelui pentru promulgare.
Legea a fost în centrul controversei timp de trei luni, perioada în care Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat măsurile, argumentând că acestea afectează independența justiției și creează discriminări. Înalta Curte a declanșat o reacție amplă, cerând, inclusiv, ca proiectul să fie supus analizei de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Reacțiile autorităților: aplauze și îngrijorări
Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a reacționat vehement la verdictul Curții Constituționale, afirmând că „independența justiției nu este negociabilă”. Savonea a subliniat că și alte instituții europene vor fi sesizate dacă va fi nevoie, dând de înțeles că lupta pentru păstrarea drepturilor magistraților nu se va încheia aici.
Pe de altă parte, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a salutat hotărârea, considerând că reformele în domeniul pensiilor sunt un „gest de echitate”. „Recalibrarea modului de calcul al pensiilor magistratilor este așteptată de societate”, a adăugat acesta într-o postare pe rețeaua de socializare.
Premierul Ilie Bolojan a dedicat, la rândul său, un comunicat de presă deciziei Curții, exprimându-și satisfacția față de validarea legii. „Faptul că legea a fost declarată constituțională ne permite să continuăm reformele necesare”, a afirmat Bolojan, subliniind urgența ajustărilor legislative.
Diviziunea în rândul judecătorilor CCR: un vot împărțit
Votul din cadrul CCR a fost unul controversat. Cei șase judecători care au sprijinit aprobarea legii sunt Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. Cei care au votat împotrivă – Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga – și-au exprimat îngrijorarea față de impactul pe care legea îl poate avea asupra independenței justiției.
Interesant este că, dintre judecătorii care au votat pentru validare, Mihai Busuioc a fost parte din grupul celor care, în decembrie, au boicotat o ședință, blocând luarea unei decizii. Această schimbare de atitudine ridică întrebări despre influențele politice și presiunea asupra deciziilor justiției.
Perspectivele legislației: ce urmează?
Legea, odată promulgată de președinte, prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, printr-o tranziție de 15 ani. De asemenea, recalcularea pensiilor va reduce procentele de la 80% din ultimul salariu brut la 70% din ultimul salariu net, urmănd ca pensiile să fie calculate în funcție de o medie a indemnizațiilor din ultimele cinci luni.
Însă, opozanții măsurilor susțin că aceste reglementări subminează statul de drept, invocând posibile discriminate și crearea de lacune legislative. Pe măsură ce legea va intra în vigoare, este de așteptat ca reacțiile din sistemul judiciar să continue să fie intense, iar discuțiile despre relevanța și aplicabilitatea acesteia să se propage și în instituțiile europene.
Controversa în jurul pensiilor magistraților este departe de a se încheia, iar fiecare nouă decizie va adăuga un capitol în dezbaterea despre justiția din România și despre locul acesteia în societatea contemporană.
