România se pregătește să transpună în legislație o directivă europeană menită să combată inechitățile salariale și discriminarea pe bază de gen, în contextul unei reglementări adoptate de Uniunea Europeană. Până la termenul limită de 7 iunie 2026, toate statele membre trebuie să adapteze legislația națională în concordanță cu noile reguli, potrivit informațiilor publicate de El Economista.
Ministerul MUNCII a început deja pașii pentru implementarea acestor reguli în legislația românească, fiind publicat un proiect de lege în martie 2026, care va aduce modificări semnificative în alinierea practicilor salariale ale companiilor cu noile cerințe europene.
Schimbare majoră în regulile de salarizare
Directiva are ca scop principal reducerea diferențelor de salarii între angajați, indiferent de sector sau mărimea companiei. În prezent, companiile trebuie să efectueze o analiză salarială și să identifice diferențe de 25% sau mai mult între angajați, însă noile reguli stabilesc un prag de 5%.
Astfel, dacă se constatată diferențe salariale de 5% sau mai mult între angajați care prestează muncă de aceeași valoare sau similară, în funcție de gen sau alte criterii, angajatorii sunt obligați să justifice aceste diferențe sau să le aducă la nivelul legal. În cazul în care nu se evită discriminarea salarială, compania riscă publicarea acestor diferențe pe site-ul propriu și trebuie să colaboreze cu reprezentanții angajaților pentru analiza și corectarea situației.
Oferind o permisivitate mai redusă față de reglementările anterioare, această modificare are ca scop crearea unui climat de transparență și echitate în raporturile de muncă, dar și sancționarea explicită a neregulilor.
Ce pot reclama angajații afectați?
Firma de avocatură Ashurst subliniază că salariile diferențiale nejustificate pot duce la acțiuni în justiție din partea angajaților. Aceștia pot solicita, dacă consideră că sunt victime ale discriminării, recuperarea diferențelor salariale, dobânzi de întârziere și compensații pentru daunele suferite. Termenul de prescripție pentru astfel de revendicări este de minim trei ani de la momentul constatării diferenței.
Un aspect important îl reprezintă posibilitatea depunerii de acțiuni atât individuale, cât și colective, în cazul în care angajații consideră că drepturile lor au fost încălcate. În plus, companiile care nu respectă regulile pot fi sancționate prin amenzi administrative sau chiar pot pierdea contracte cu statul și ajutoare financiare.
De asemenea, dacă se dovedesc diferențe salariale nejustificate, angajații le pot rezilia unilateral contractele, iar angajatorul va fi obligat să le plătească despăgubiri echivalente a 33 de zile pe an lucrat și până la 24 de salarii lunare, plus compensații pentru daune.
Noi reguli privind procesul de recrutare
Reglementarea europeană aduce și modificări importante în procedurile de angajare. Conform noii directive, companiile sau profesioniștii vor fi obligați să avertizeze candidatii cu privire la nivelul salarial sau intervalul salarial pentru o anumită poziție, înainte de interviu.
De asemenea, va fi interzisă întrebarea despre salariul anterior al candidatului, pentru a preveni perpetuarea diferențelor salariale istorice și pentru a asigura o mai mare transparență în procesul de recrutare.
Concret, companiile cu peste 150 de angajați trebuie să informeze actualii salariați cu privire la raportul de evaluare salarială până la data de 7 iunie 2026, în concordanță cu noile prevederi legislative. Aceste măsuri urmăresc să crească echitatea salarială și să reducă discrepanțele persistente pe piața muncii.
Implementarea acestor reguli nu este doar o formalitate, ci o inițiativă menită să consolideze drepturile angajaților și să crească nivelul de transparență în practicile de remunerație, într-un context european tot mai preocupat de combaterea discriminărilor.
Sursa: Mediafax
