Sub tirul unor investiții exorbitante și promisiuni de regenerare, Parcul Regele Mihai I, cunoscut și sub numele de Herăstrău, se află într-o stare avansată de degradare, iar situația aleilor și infrastructurii pare departe de cele așteptări ale bucureștenilor. În condițiile în care administrația locală a alocat aproape 2 milioane de euro pentru refacerea unor porțiuni specifice ale parcului, realitatea din teren indică o altă poveste: reparațiile par să fie doar o acoperire temporară pentru un statut al degradării îngrijorător.
Investiții de milioane pentru zone de vizibilitate, dar cu costuri nesustenabile
Deși în planurile administrativ-politice ale anului trecut apăreau proiecte ambițioase pentru reabilitarea întregului parc, realitatea este că, până în acest moment, doar anumite zone vizibile au beneficiat de intervenții recente. Trustul de Clădiri Metropolitane confirmă că, din cele aproximativ două milioane de euro cheltuite, nu s-au făcut decât reparații în zonele de la vedere, în special la intrarile dinspre Piața Charles de Gaulle și Insula Trandafirilor. Astfel, cei care petrec timp în parc pot observa cu ușurință diferența netă între aceste sectoare și restul parcului, unde aleile sunt pline de gropi și crăpături.
Mai mult, chiar dacă stadiul de finalizare pentru aceste lucrări a fost anunțat ca fiind de peste 80%, nu există încă un plan clar pentru refacerea integrală a rețelei de alei, considerată esențială pentru siguranța și confortul vizitatorilor. Conform ultimelor date, pentru a putea interveni la nivelul întregului parc, este nevoie de o analiză tehnică extinsă, care până acum nu a fost realizată, demonstrând că procedurile birocratice și lipsa unei planificări pe termen lung sabotează orice speranță de revitalizare reală.
Cheltuieli uriașe, dar rezultate discutabile
Valoarea contractului încheiat pentru aceste reparații, aproape 10 milioane de lei fără TVA, adică circa 2 miliarde de euro, indică o sumă considerabilă pentru un proiect incomplet și aparent lacunar. În plus, condițiile meteo, adesea nefavorabile în lunile recente, încetinesc și ele ritmul de lucru, iar termenul limită, stabilit pentru martie 2026, se află sub semnul incertitudinii în fața unor posibile întârzieri.
Cei care frecventează parcul au remarcat că, progresiv, asfaltul se destramă mai rău pe măsură ce avansează spre zonele mai îndepărtate, precum cea din apropierea Clubului Diplomatic. Acolo, malurile s-au prăbușit în lac, iar copacii doborâți trage după ei bucăți din asfalt. La rândul lor, trecătorii și sportivii admit că, deși zona devine tot mai deteriorată, popularitatea parcului nu cunoaște scădere. Timp de secole, Herăstrăul a fost oază de relaxare, însă starea actuală a infrastructurii riscă să compromită această funcție fundamentală.
Declarații oficiale și perspective de refacere
Anunțul recent făcut de Primăria Capitalei anunță intenția de a revitaliza parcul, dar despre un plan concret și detaliat pentru reabilitarea integrală, nici măcar nu se vorbește. „Regenerarea Parcului Herăstrău! Este pe agenda primarului general Ciprian Ciucu. Ne facem temele! Punem Bucureștiul la punct”, a fost mesajul oficial transmis în urmă cu câteva zile, însă fără detalii despre etapele exacte sau bugetul total estimat.
Între timp, paragrafurile de asfalt crăpas și malurile prăbușite continuă să reprezinte realitatea palpabilă pentru cei care aleg să petreacă timp în parc, fie pentru plimbare, fie pentru activități sportive. Într-un oraș în continuă dezvoltare, această stare de fapt ridică semne de întrebare privind modul în care administrația se angajează să răspundă nevoilor bucureștenilor, mai ales când fondurile publice uriașe sunt folosite pentru reparații temporare și aparent superficial.
Perspectiva de a reabilita complet parcul pare acum mai indecisiți ca niciodată, având în vedere lipsa unei analize tehnice comprehensive și constrângerile bugetare. În acest ritm, regenerarea reală a Parcului Regele Mihai I poate deveni o promisiune amânată, pe termen lung, dacă nu va fi susținută de o strategie clară, transparentă și adaptată nevoilor reale ale comunității.
Sursa: Buletin.de