Ludovic Orban critică sistemul administrativ românesc: angajații corupți și angajații pe pile, principala problemă a gestionării publice
Într-o discuție incisivă oferită în cadrul unui interviu pentru RFI România, fostul premier Ludovic Orban a adus în prim-plan o temă de actualitate și de mare sensibilitate: modul în care funcționează administrația publică din România. Orban acuză fără ocolisuri că, în mare parte, angajații care lucrează în administrație sunt acolo „pe pile” sau datorită unor relații de prietenie și nu pentru competență sau merite. Această problemă, consideră politicianul, nu doar că încurajează corupția, dar și afectează grav funcționarea eficientă a statului.
Angajații pe pile domină sistemul și scuză ineficiența administrativă
Ludovic Orban nu ezită să pună punctul pe i, spunând că „cei mai mulți angajați care taie frunză la câini în administrație sunt angajați pe pile.” În opinia sa, o structură atât de coruptă și ineficientă contribuie la perpetuarea unor situații în care gestionarea banilor publici și a resurselor statului este de multe ori ineficientă sau chiar frauduloasă.
Exemplul adus de fostul premier este clar: mult prea multe primării din România suferă din cauza unor staff-uri supraevaluare, în care numărul de angajați ajunge uneori la sute, fără ca aceștia să justifice nevoia reală. În cazul primăriei din Cumpăna, de exemplu, primărița are 85 de angajați, număr considerat excesiv pentru dimensiunea localității, ceea ce ridică semne de întrebare asupra managerialului și transparenței în administrare.
Reacția primarilor la reforma administrației și semne de revoltă locală
În același timp, Orban critică vehement reacțiile unor primari de comune, care s-au revoltat împotriva măsurilor de reformă propuse de Guvernul Ilie Bolojan. Aceștia acuză reformele administrative, considerând că acestea le-ar aduce prejudicii, dar, în opinia fostului premier, nemulțumirile sunt adesea alimentate de interese personale sau de teama de pierdere a privilegiilor.
„Primărița din Cumpăna are 85 de angajați, la o primărie. Este clar că nu putem vorbi despre o administrație eficientă fără reforme serioase, care să reducă cheltuielile inutile și să optimizeze serviciile către cetățeni,” afirmă Orban. În loc să accepte schimbările, mulți lideri locali preferă să se justifice și să nege necesitatea unor reforme structurale.
Contextul din administrația locală și deconcentrare a responsabilităților
Problema angajaților neperformanți sau angajaților pe pile nu este una nouă în peisajul administrativ românesc. De-a lungul anilor, numeroase rapoarte și anchete au evidențiat quota mare de ineficiență și corupție în rândul celor care gestionează resursele publice. În plus, această situație s-a accentuat în ultimii ani, pe fondul lipsei de control și de politici eficiente de recrutare și promovare.
Ludovic Orban consideră că reformarea administrației publice este o condiție esențială pentru dezvoltarea unui sistem transparent și responsabil. În opinia sa, odată cu reducerea numărului de angajați pe pile și promovarea meritocrației, s-ar putea începe un proces real de schimbare, ce ar avea efecte benefice asupra gestionării fondurilor și serviciilor publice.
Perspective și soluții pentru înnoirea administrației locale
Întrebarea rămâne însă dacă actualele reforme, inclusiv cele propuse de Guvernul Bolojan, vor fi suficiente pentru a schimba radical mentalitatea și modul de funcționare al administrației locale. În ultimii ani, multiple inițiative s-au luptat cu rezistența la schimbare, în special din partea celor care se bucură de privilegii și statu-quo.
Ludovic Orban atrage atenția că pentru a reforma cu adevărat sistemul administrativ, trebuie merge mult mai profund. Este nevoie de o verificare riguroasă a angajaților, de eliminarea celor corupți sau incompetenți și de o accelerare a procesului de digitalizare și automatizare a serviciilor publice. În plus, implicarea cetățenilor și crearea unor mecanisme transparente de control devin imperative în procesul de reformare.
Pe termen scurt, probabil vom asista la reacții diverse și la încercări de contorizare a efectelor acestor măsuri. În schimb, pe termen lung, orice progres real va depinde de voința politică, dar și de modul în care administrația locală va reuși să își schimbe mentalitatea și să pună interesul cetățeanului pe primul plan.
În fața acestei realități, rămâne de urmărit dacă reformele și discursurile despre meritocrație vor deveni în sfârșit și realitate în administrația publică românească sau vor rămâne o promisiune făcută și neîmplinită.
