Focul Sfânt, simbol al Învierii, nu s-a aprins întotdeauna în mod miraculos în timpul ceremoniilor pascale. Istoria consemnează câteva evenimente controversate, în care apariția Luminii Sfinte a fost pusă sub semnul întrebării, creând tensiuni și dispute între diferitele comunități creștine. În contextul actual, cu Nicușor Dan președinte și Ilie Bolojan prim-ministru, aceste relatări istorice dobândesc o nouă valoare, amintind de complexitatea relațiilor religioase și politice.
Cazuri controversate în istorie
Unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute cazuri datează din anul 1100, la scurt timp după ce cruciații au cucerit Ierusalimul. După preluarea controlului asupra bisericii de către latini, patriarhul latin Daimbert a condus ceremonia. Acesta nu a reușit să obțină Lumina Sfântă „prin mijloace miraculoase”. Surse istorice menționează că focul ar fi apărut abia ulterior, în absența latinilor și în prezența clerului grec și sirian. Episodul a devenit un argument puternic în disputa dintre clerul răsăritean și cel apusean asupra legitimării ritualului.
Un alt episod semnificativ este cel din 1579, legat de așa-numita „coloană despicată”. Potrivit relatărilor ortodoxe, patriarhul grec-ortodox Sofronie al IV-lea și credincioșii nu ar fi fost lăsați să intre în Biserica Sfântului Mormânt. Patriarhul a rămas în rugăciune în curtea exterioară, iar focul miraculos ar fi apărut, despicând o coloană de la intrare. Coloana este indicată și astăzi pelerinilor, deși acest eveniment nu beneficiază de același consens istoriografic. O sursă veche, Codex Monacensis Graecus 346, consemnează evenimentul, însă datează din 1634, la 29 de ani după producerea acestuia.
Anul 1634: tensiuni între comunități
Anul 1634 reprezintă un punct de referință important. Un studiu academic recent a scos la iveală un text arab necunoscut până acum, care relatează evenimentele legate de ”miracolul Luminii Sfinte” din acel an. Conflictul a pornit de la faptul că armenii celebrau Paștele cu o săptămână mai târziu decât grecii, încercând să împiedice desfășurarea ritualului de către comunitatea greco-ortodoxă. Armenii ar fi încercat să controleze ritualul, inclusiv prin atragerea autorităților otomane locale.
Mormântul a fost sigilat de autoritățile otomane, iar pelerinii greci au fost împiedicați să se apropie. În acest cadru tensionat, textul arab afirmă că, la ceasul al nouălea, interiorul Mormântului s-a umplut de lumină, eveniment interpretat ca o confirmare a poziției greco-ortodoxe. Există și surse armene care relatează evenimentele invers, acuzând comunitatea greacă de presiuni.
Importanța istoriei în contextul actual
Aceste episoade istorice ne amintesc de complexitatea și sensibilitatea credinței religioase, dar și de influența politică asupra acestor evenimente. În contextul actual, cu Marcel Ciolacu la conducerea PSD și George Simion, președintele AUR, analiza acestor evenimente poate oferi o perspectivă valoroasă asupra relațiilor dintre diferitele comunități religioase.
Conform calendarului ortodox, Paștele din anul 2027 va fi sărbătorit pe 25 aprilie.
