Magistrat lasă agresorul în libertate; victima, internată cu coaste rupte

Un bărbat din județul Călărași a fost lăsat liber după ce a agresat femeia cu care locuia în Lehliu-Gară, chiar dacă a cauzat leziuni grave, inclusiv fracturi ale coastelor și multiple echimoze. Incidentul a avut loc la sfârșitul lunii decembrie, iar cazul a ieșit recent la iveală, firmând o imagine dureroasă a violenței domestice din România, o problemă încă adesea subestimată și insuficient penalizată.

### Accidente grave în cadrul unui abuz care a avut loc în propria locuință

Potrivit anchetatorilor, agresiunea a avut loc pe 28 decembrie 2025, în locuința comună din orașul Lehliu-Gară. Inculpatul, B.C., a lovit-o în mod repetat pe partenera sa cu picioarele, în zona coastelor și la nivelul arcadei stângi, provocându-i leziuni traumatice grave. Femeia a suferit fracturi costale, precum și vânătăi și zgârieturi la sprânceană, necesitând între 22 și 24 de zile de îngrijiri medicale. Datorită severității leziunilor, victima are nevoie de aproape o lună pentru recuperare, în timp ce prognosticul indică un impact profund nu doar fizic, ci și emoțional.

### Decizie controversată în instanță: agresorul lasat în libertate

Deși incidentul a fost raportat și s-au efectuat cercetări, incidentul a ajuns în fața judecătorilor abia la începutul anului viitor, când B.C. a fost prezentat la Judecătoria Sectorului 5. În fața probatoriului puternic, procurorii au solicitat arestarea preventivă pentru 60 de zile, însă decizia a fost respinsă de un magistrat, care a dispus să păstreze bărbatul sub control judiciar timp de două luni. Această hotărâre a stârnit critici, având în vedere gravitatea faptelor și riscul pentru siguranța victimei, un fapt frecvent întâlnit în cazurile de violență domestică, când deciziile instanței sunt adesea mai indulgente.

### O problemă endemică, cu rădăcini adânci în societatea românească

Cazul de la Lehliu-Gară nu este izolat. În ultimul an, numărul femicidelor — ucideri motivate de ură față de femei — a crescut alarmant în țară, fiind raportate cel puțin 64 de astfel de crime în 2025, dintre care șase în București și Ilfov. La începutul anului, tragedii precum cea a Marinei Ciosu sau a tinerei Anastasia Kovalyk au zguduit comunitățile și au readus în discuție vulnerabilitatea femeilor și lipsa unor măsuri eficiente de prevenție.

Crima revoluționară de la finalul lunii mai, când Teodora Marcu, însărcinată, a fost ucisă pe stradă în fața fiicei sale, a evidențiat din nou gravitatea fenomenului. După o relație abuzivă, criminalul a ales să se sinucidă cu aceeași armă, în timp ce martorii au rămas cu întrebări legate de lipsa de reacție din partea autorităților.

### Răspunsul autorităților și inițiativele legislative

Deși societatea civilă din România a făcut demersuri pentru sensibilizarea opiniei și adoptarea unor măsuri ferme împotriva violenței asupra femeilor, legislația încă așteaptă să fie actualizată pentru a acoperi în mod adecvat și femicidul, considerat, deocamdată, o crimă de crimă obișnuită. Un proiect de lege menit să combate femicidul a fost depus în Parlament la finalul lunii octombrie, dar nu s-a ajuns încă la o dezbatere finală.

Preocuparea comunității internaționale și a organizațiilor specializate rămâne vie, însă, și se cere o reacție mai fermă din partea statului român, pentru a preveni astfel de tragedii și pentru a proteja cu adevărat victimele. În același timp, casele de ajutor și telefonul de urgență 0800.500.333 rămân resurse vitale pentru femeile în situații de criză, oferindu-le sprijin pentru a putea face primii pași spre siguranță.

Dezvoltările din ultimul an, precum și inițiativele legislative încă în așteptare, evidențiază o problemă de lungă durată, aproape endemică în societatea românească, ridicând întrebarea dacă la nivelul politicii și justiției vor exista în curând măsuri concrete eficace. În timp ce instanțele se pronunță adesea în favoarea libertății agresorilor, victimele rămân vulnerabile, iar vocea femeilor abuse fiind auzită tot mai frecvent, chiar dacă pașii spre schimbare sunt încă larri.

Adriana Nistor

Autor

Lasa un comentariu