Salariile angajaților români, chiar și pentru cei care muncesc în condiții grele, rămân adesea la nivelul salariului minim, chiar dacă performanțele sau experiența lor sunt considerabile

Inechități în aplicarea salariului minim și efectele asupra angajaților

Creșterea salariului minim a devenit un subiect intens dezbătut în ultimii ani, însă problema rămâne inechitatea în sistem. Conform legislației europene și naționale, salariul minim trebuie ajustat, însă deciziile luate până acum au lăsat mulți angajați într-o poziție vulnerabilă. În sectorul bugetar, salariile nu au fost ajustate de mult timp, chiar dacă salariul minim a crescut.

„Avem o directivă europeană și o legislație românească care ne spune că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie. Amânarea aplicării până la 1 iulie a fost o greșeală gravă”, explică Florin Manole. Impactul acestei situații se resimte, însă, în special în mediul privat, unde angajații cu venituri mici pot spera la o creștere reală a salariului.

Pentru mulți români, suma de pe card nu se schimbă semnificativ, deși muncă depusă este intensă și de lungă durată. Povestea mamei lui Manole, care a lucrat în croitorie și a avut doar o singură creștere a salariului, sugerând dificultăți de adaptare la volumul de muncă și la costurile vieții zilnice. Aceasta este realitatea pentru o parte semnificativă a angajaților din România, care muncesc opt ore pe zi, dar rămân pe minim.

Riscul de sărăcie și „sclavia modernă” a muncii

Florin Manole atrage atenția asupra riscului de sărăcie în rândul angajaților români, având în vedere statisticile recente. Peste 17% dintre angajați sunt expuși riscului de sărăcie, în timp ce media în Uniunea Europeană este de aproximativ 8%. În plus, pensiile celor care au avut salarii mici de-a lungul vieții sunt sub pragul de 2.000 de lei, ceea ce îi face vulnerabili pe pensionari.

„Este impardonabil ca oamenii care muncesc din greu să fie în risc de sărăcie. Eficiența economică nu trebuie măsurată pe spatele angajaților prost plătiți”, spune Florin Manole. Acesta consideră că situația reflectă o formă de „sclavie modernă”, în care munca nu este recompensată corespunzător.

Pensionsiile mici sunt, de asemenea, un semn clar al dezechilibrelor din sistem, acestea fiind o consecință directă a salariilor minime reduse și a cotizațiilor de-a lungul timpului. Puterea de cumpărare a pensionarilor scade, iar vulnerabilitatea lor crește semnificativ.

Cine sunt cei mai afectați și cum se pot remedia inechitățile

Unele dintre problemele majore țin de discrepanțele între traseele profesionale. Legislația a permis, în timp, apariția unor diferențe enorme între pensii, chiar și pentru persoanele care au avut un parcurs profesional similar. Factori precum concediile, orele suplimentare sau perioadele de șomaj pot influența decisiv cuantumul pensiei finale.

„Nu există două dosare de pensie identice în România, iar diferențele nu sunt întotdeauna corectabile retrospectiv. Dar statul trebuie să se asigure că salariul minim și pensiile celor vulnerabili sunt protejate și cresc în mod echitabil”, susține Florin Manole.

În condițiile în care salariile și pensiile mici de multe ori nu acoperă necesitățile de bază, problema inechităților devine critică. Disparitățile în sistem trebuie abordate pentru a preveni o perpetuare a sărăciei și vulnerabilității, în special pentru cei cu venituri reduse.

Recent, Ministerul Muncii a anunțat că începând cu luna mai se vor derula programe speciale menite să sprijine tinerii și angajatorii, pentru creșterea nivelului salarial și reducerea discrepanțelor din sistem. Programul este destinat inițial pentru 28.000 de tineri și companii, și urmărește crearea unui mediu de lucru mai echitabil.

Sursa: Mediafax