Dezbatere aprinsă pe platforma Reddit despre șpaga în spitalele din București, unde utilizatorii își împărtășesc experiențele despre acest fenomen încă prezent în sistemul medical al Capitalei. În timp ce unii afirmă că practica s-a redus semnificativ, alții susțin că unele cadre medicale încă așteaptă bani sau favoruri, păstrând o tradiție inacceptabilă în contextul îngrijirilor de sănătate moderne.
Schimbări în mentalitatea medicilor tineri: refuzul șpăgii devine normă
Mulți dintre pacienți observă o diferență clară între generțiile mai tinere de medici, cei sub 40 de ani, și cadrele mai în vârstă. Un utilizator menționează că „dacă ești la un medic tânăr, până în 40 de ani, chiar și dacă vrei să dai, nu-ți acceptă.” Aceeași opinie e susținută de alți comentatori care adaugă că „majoritatea medicilor tineri nu o mai acceptă și chiar se enervează când lumea insistă”, considerând această practică penibilă și depășită.
Această schimbare de mentalitate pare a fi una pozitivă, literat și de așteptările din rândul personalului tânăr, care pare a fi mai etic și mai strict în privința sometelor materialice. Cu toate aceste mărturii, rămâne totuși întrebarea dacă această tendință se aplică în toate spitalele din Capitală, sau dacă există secții unde șpaga încă face legea.
Experiențe contradictorii: între refuz și acceptare
Unele istorii de succes apar din experiențe personale în care pacienții afirmă că nu au perceput niciodată presiuni sau cereri de bani. Un utilizator povestește că „din păcate am fost nevoit să vizitez două spitale de stat diferite în ultimii cinci ani, dar în niciuna nu mi s-a cerut sau impus nimic”. Ba mai mult, în unele cazuri, la chiar momentul externării, aceste spitale le-au oferit chestionare ale Ministerului Sănătății pentru a evalua calitatea serviciilor, iar o secțiune arată explicit dacă s-a dat sau nu șpagă.
Pe de altă parte, există și mărturii despre medicii care, deși nu mai practică des, apreciază și continuă să accepte sau chiar să aștepte uneori favoruri. Un utilizator spunecă că „unii refuză categoric și o iau ca pe o jignire”, în timp ce alții cunoaște chiar tarifurile și se plâng de așteptarea unor sume din partea pacienților. În unele cazuri, chiar și spitale prestigioase precum Fundeni sau Floreasca sunt menționate ca fiind locuri unde șpaga încă are un cuvânt de spus, motiv pentru care „depinde cum ai noroc”, afirmă un pacient.
Chestionare și măsuri oficiale: semne ale luptei împotriva corupției în sănătate
În încercarea de a reduce fenomenul și de a încuraja transparența, Ministerul Sănătății a început să utilizeze în ultimii ani chestionare pentru pacienți, solicitându-le să spună dacă au oferit sau nu bani cadrelor medicale, chiar și sub forma unor „atenții”. În unele spitale, aceste formulare sunt distribuite după fiecare internare, fiind parte integrantă din procesul de evaluare a serviciilor.
Există și inițiative de a monitoriza mai strâns practicile din spitale, dar rezultatele rămân fragile. De exemplu, un pacient afirmă că, deși a fost internat de mai multe ori, „nu mi s-a cerut niciodată bani și n-am oferit” și că personalul medical s-a arătat prietenos și dedicat. În același timp, suspiciunile persistă în privința unor medici care mai așteaptă în secret favoruri sau bani, fapt ilustrat de mărturii despre anumite spitale din București, precum Fundeni și Floreasca, unde unii medicii încă acceptă și chiar par să aibă o așteptare explicită în această privință.
În ciuda acestor diferențe și a eforturilor de a elimina practica, realitatea în unele unități medicale din Capitală arată că lupta împotriva șpăgii este încă departe de a fi câștigată complet. Pacienții și medicii tineri par să fie conștienți de gravitatea și pericolul acestei probleme, dar situația diferă în funcție de secție și de personalul medical implicat. Perspectivele viitoare depind de intensitatea controalelor, de vigilența autorităților și de o schimbare culturală la nivelul întregului sistem de sănătate.
